Faptul că Statele Unite îşi permit să definească "cine este o ţară democratică şi cine nu este eligibil pentru acest statut" face parte dintr-o "mentalitate de război rece", au scris Anatoli Antonov şi Qin Gang într-un articol publicat în revista conservatoare National Interest.
"Aceasta va reaprinde confruntarea ideologică şi diviziunile globale şi va crea noi linii de demarcaţie", avertizează cei doi ambasadori, exprimând astfel criticile exprimate la Moscova şi Beijing după anunţul de marţi cu privire la cele 110 ţări şi teritorii invitate la summit.
Respingând ideea unui model unic de democraţie, cei doi diplomaţi şi-au lăudat regimurile bazate pe "realităţi" chinezeşti, respectiv, "tradiţii" ruseşti.
"Este inutil să vă îngrijoraţi cu privire la democraţia din Rusia şi China", continuă ei."Unele guverne străine ar face mai bine să urmărească ce se întâmplă la ele acasă. Putem vorbi de libertate când manifestanţii sunt împrăştiaţi cu gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene?"
Ambasadorii au cerut, de asemenea, Occidentului să nu "intervină în afacerile interne" ale altor ţări "sub pretextul promovării valorilor democratice" şi să susţină "multilateralismul adevărat" care funcţionează în cadrul ONU.
Lupta dintre democraţii şi autocraţii, în centrul politicii lui Joe Biden
După sosirea sa la Casa Albă în luna ianuarie, democratul Joe Biden a plasat în centrul politicii sale externe lupta dintre democraţii şi autocraţii, acestea din urmă întruchipată, în viziunea sa, de China şi Rusia. Summitul reprezintă unul din elementele de bază ale acestei priorităţi de politică externă a SUA.
Prima ediţie a "Summitul pentru democraţie", un angajament din campania electorală a lui Joe Biden, va avea loc online pe 9 şi 10 decembrie. O întâlnire faţă în faţă urmează să aibă loc în 2022.
Printre invitaţi se numără India, Pakistan şi Brazilia, în pofida istoricului contradictoriu al acestor ţări în domeniul respectării drepturilor omului. În schimb, Turcia şi Ungaria nu au fost invitate.
Statele Unite au invitat şi Taiwanul, ceea ce a atras criticile Beijingului. Cu toate acestea, articolul celor doi ambasadori nu face referire la acest aspect.
China consideră Taiwanul drept una din provinciile sale, deşi nu deţine controlul asupra acestei insule cu o populaţie de 23 de milioane de locuitori.
