Doar o mică parte din sumă ar fi însă bani lichizi, cea mai mare parte ar reprezenta garanții, realocari și, în premieră în istoria UE, datorii.
Potrivit agenției germane dpa, 500 de miliarde ar urmă să fie subvenții nerambursabile, iar 250 de miliarde credite.
Planul prezentat miercuri de Ursula von der Leyen sporește și atribuțiile președintelui CE, care ar urma să supravegheze așa-numitul "Recovery Fund" (fond de redresare) al UE. Suma enormă înseamnă, de fapt, dublarea cheltuielilor blocului comunitar: bugetul regulat al UE pe 2021-2027, care încă nu a fost aprobat, prevede de asemenea 1.000 de miliarde de euro.
Cum se împart banii?
Comisia acordă ajutoarele regionale cu care regiunile slabe economic ale UE sunt sprijinite deja de decenii. La fel ar urmă să funcționeze și împărțirea ajutoarelor pentru criză generată de coronavirus, deși nu se știe încă dacă statele beneficiare vor trebui să vină și ele cu o contribuție proprie.
Banii ar urmă să fie utilizați pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale UE, adică proiectele de combatere a modificărilor climatice, de digitalizare, de cercetare și dezvoltare. Ceea ce înseamnă că banii din Recovery Fund nu ar trebui investiți pentru a salva de la faliment anumite ramuri industriale amenințate acum de urmările crizei coronavirus. Multe țări doreau însă exact un ajutor în acest sens, pentru a evita pierderile masive de locuri de muncă.
Banii ar urmă să fie alocați regiunilor europene cel mai grav afectate de criză coronavirus. Nu este vorba deci de subvenții gratuite direct în bugetele naționale. Dar sunt capabile țările potențial beneficiare să pună rapid pe picioare proiecte care să poată fi finanțate din acest fond de redresare?
Italia, de exemplu, nu este în stare de acest lucru pe moment. Și are CE destui funcționari care să se ocupe de birocrația distribuirii acestor noi miliarde?
