La numai o zi după ce Serbia și-a adus un întreg arsenal de război la granițele cu Kosovo, Belgradul a decis să își retragă o parte din trupele pregătite să atace după avertismentele ferme venite din Statele Unite ale Americii.
Conflictul Serbiei cu Kosovo, țară nerecunoscută de România, ar arunca Europa într-un război mortal
De asemenea, NATO a decis suplimentarea forțelor sale cu câteva sute de soldați britanici, gata să apere micuța provincie din Serbia care și-a declarat independența și care a fost recunoscută oficial de peste 100 de țări, nu și de România.
Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat că a ordonat retragerea trupelor. Într-o declarație pentru Financial Times, acesta a declarat că orice acțiune militară ar fi contraproductivă, adăugând: "Serbia nu dorește război".
În conversația sa cu Vučić, Blinken a cerut "dezescaladarea imediată" și revenirea la acordul anterior de normalizare a relațiilor cu Kosovo.
Serbia, „urecheată” de Statele Unite pentru comportament agresiv de „tip rusesc”
Potrivit lui Vučić, Blinken a spus că ar putea exista măsuri americane împotriva Serbiei dacă nu se conformează. "Am spus că sunteți o superputere și că puteți face sau spune ce vreți, dar eu sunt complet împotriva acestui lucru. Cred că ar fi foarte rău", a declarat președintele sârb pentru agenția de presă Tanjug.
Un oficial guvernamental kosovar a confirmat sâmbătă o retragere parțială a Serbiei, cu îndepărtarea trupelor și echipamentelor care fuseseră mutate pe poziții în jurul frontierei în ultimele cinci zile, lăsând în urmă o forță încă semnificativă care este permanent instalată în zonă.
Citește și: VIDEO Serbia a comasat trupe de artilerie și tancuri la granița cu Kosovo. Războiul pare iminent
Ministrul kosovar de Externe a comparat această mișcare cu comportamentul agresiv al Rusiei înaintea invaziei în Ucraina și a cerut Uniunii Europene să ia măsuri, inclusiv posibilitatea de a îngheța statutul de candidat al Serbiei.
"Nu am văzut o astfel de concentrare de trupe în ultimii ani", a subliniat ministrul kosovar de Externe, Donika Gervalla-Schwarz.
Acesta a subliniat că pe lângă concentrarea trupelor sârbești în apropierea graniței cu Kosovo - țară a cărei independență nu este recunoscută de Serbia - se ridică și problema modului în care Serbia abordează această situație, aspect similar cu acțiunile Rusiei în privința Ucrainei.
Serbia vs. Kosovo. „Un alt butoi cu pulbere în Europa”
Ambasadorul Germaniei în SUA, Andreas Michaelis, a descris situația ca fiind "un alt butoi cu pulbere în Europa" și un pericol care trebuie luat în serios.
Michaelis a declarat pe rețelele de socializare că a existat "o cooperare foarte strânsă între Germania și SUA în ultimele zile și ore", care a fost "absolut esențială pentru a evita o nouă escaladare".
Citește și: Serbia adună soldații la granițele Kosovo: „Așa a făcut și Rusia înainte de a invada Ucraina”
Avertismentele SUA au venit la sfârșitul unei săptămâni tensionate, care a început cu o ambuscadă a paramilitarilor sârbi bine înarmați asupra unei patrule a poliției kosovare, în care a fost ucis un polițist. Trei bărbați înarmați sârbi au fost uciși în bătălia care a urmat, în apropierea satului Banjska.
Grupul armat era condus de Milan Radoičić, liderul adjunct al Serb List, un partid susținut de Belgrad care reprezintă minoritatea sârbă din nordul Kosovo. Prin intermediul unui avocat, Radoičić a declarat că el a fost responsabil pentru schimbul de focuri cu poliția kosovară, dar nu a explicat sursa armelor moderne pe care paramilitarii sârbi le aveau asupra lor.
Guvernul kosovar a prezentat un document care pretindea că un lansator de grenade pe care grupul îl avea asupra sa le fusese dat de armata sârbă, iar oficialii de la Pristina și-au exprimat îngrijorarea că schimbul de focuri de duminică a fost menit să ofere un pretext pentru o intervenție militară sârbă în nordul Kosovo.
Citește și: UE, sancțiuni împotriva Belgradului pentru acțiuni de a anexa Kosovo. Serbia o ia pe urmele Rusiei
Serbia a declarat o zi de doliu pentru cei trei sârbi kosovari morți, iar Vučić a afirmat dar fără să aducă nicio dovadă că forțele kosovare desfășoară o campanie de "epurare etnică brutală" împotriva etnicilor sârbi, potrivit The Guardian.
De ce nu recunoaște România independența Republicii Kosovo
După mai bine de 18 ani de când Kosovo și-a proclamat independența față de Serbia, statalitatea fostei provincii iugoslave continuă să fie disputată. Așadar, treptat, Kosovo a fost recunoscută oficial de 119 țări din întreaga lume, printre care și Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, o parte dintre aceste recunoașteri sunt ambigue sau contestate, iar alte câteva țări și-au retras recunoașterea din cauza presiunii politice exercitate de țări care favorizează poziția Serbiei în detrimentul celei a Kosovo.
Ca urmare, numărul real al țărilor care recunosc Kosovo este mai apropiat de 99, potrivit worldpopulationreview.com
Totuși există o serie de țări care refuză din capul locului să recunoască această țară, printre care România, Spania, Grecia, Cipru, Slovacia, Rusia, China și desigur Serbia.
Ce argumente aduce România pentru a nega existența statului Kosovo?
Țara noastră şi-a făcut cunoscută cu fermitate poziţia de nerecunoaştere, mergând de atunci pe aceeași linie.
A doua zi după autoproclamarea independenţei, Parlamentul de la Bucureşti anunța că „eventuala recunoaştere a independenţei unilateral declarate de către alte state nu poate fi interpretată ca precedent pentru alte zone şi nici ca recunoaştere sau garantare a drepturilor colective pentru minorităţile naţionale”.
Fostul președinte Traian Băsescu explica în anul 2015 refuzul în privinţa nerecunoaşterii Republicii Kosovo, invocând pericolul autoproclamării independenţei Transnistriei.
În opinia acestuia, Transnistria și-ar putea declara independența folosind modelul Kosovo, situație în care România nu ar putea contracara o astfel de eventualitate dacă s-ar afla printre statele care au recunoscut fosta provincie iugoslavă.
Argumentul oficial pentru care România rămâne fermă pe poziție și refuză să recunoască Republica Kosovo a fost și este bazat pe temerea vizavi de integritatea Republicii Moldova.
Menţinerea în timp a acestui refuz a fost însă invariabil pusă în legătură cu pretenţiile de autonomie din Ţinutul Secuiesc.
În 2013, premierul Ponta s-a declarat pentru „recunoaşterea rapidă a independenţei” regiunii, lăsând să se înţeleagă, în dialogul cu vicepreşedintele american, Joe Biden, că din 2015, ţara noastră ar putea avea „o poziţie coordonată cu partenerii occidentali”.
Serbia, între „ciocan și nicovală” pentru aderarea la UE
Belgradul ştie că îi va fi greu să adere la Uniune fără să recunoască Kosovo, aşa cum a admis preşedintele Tomislav Nikolic, şi nu este exclus ca pe viitor, sub imperiul presiunilor tot mai dese la adresa sa, să organizeze un referendum pentru recunoaşterea provinciei ca stat independent.
Pentru România, soluţionarea problemelor dintre Belgrad şi Kosovo şi aderarea acestora la spaţiul euroatlantic este convenabilă, întrucât îi oferă perspectiva stabilităţii la graniţă. În plus, nerecunoaşterea Kosovo este de natură să întârzie perspectiva aderării, dând un imbold consolidării influenţei Rusiei în Balcani.
Influența Moscovei la Belgrad
Serbia are o tradiție a relațiilor apropiate cu Rusia, iar președintele sârb Aleksandar Vucic este considerat un aliat al lui Vladimir Putin.
încă dinaintea invaziei ruse în Ucraina, se vorbea despre evoluții periculoase și în Bosnia-Herțegovina, un alt stat rezultat în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, în care entitatea sârbă are tendințe separatiste ce riscă să pună în pericol stabilitatea întregii regiuni balcanice.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat imediat duminică și a pus tensiunile din Kosovo pe seama unor „reglementări discriminatorii și neîntemeiate”, care sunt sponsorizate de UE și NATO.
Mii de sârbi fluturând steaguri ruseşti şi sârbe şi purtând poze cu preşedintele Vladimir Putin au manifestat, la începutul războiului din Ucraina, prin Belgrad mergând până la ambasada Rusiei, pentru a protesta faţă de eforturile guvernului Serbiei de a se distanţa de Moscova după invadarea Ucrainei.
Mulţimea de oameni, mulţi din organizaţii ultranaţionaliste, s-au alăturat marşului din centrul oraşului până la ambasada rusă din apropiere, unde au tras semnale de rachete, au cântat imnuri ruseşti şi sârbeşti şi au salutat cele două ţări ca naţiuni înfrăţite.
„Am venit la acest miting pentru a sprijini Rusia şi pentru a spune „nu” tare şi clar politicilor autorităţilor din Belgrad care au luat o decizie ruşinoasă de a vota împotriva Rusiei în cadrul ONU”, a declarat Mladen Obradovic, un protestatar.
Serbia, care depinde aproape în totalitate de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova.
Protestatarii au scandat „Fără NATO” şi „Sârbii şi ruşii sunt fraţi”, precum şi sloganuri împotriva preşedintelui Aleksandar Vucic care a câştigat votul prezidenţial pe 3 aprilie, în timp ce progresiştii săi au asigurat cele mai multe voturi pentru a forma un guvern.
