Cum a ajuns Constanța punctul ZERO al rezistenței SUA și UE împotriva asaltului Chinei și al Rusiei

DE Alex Darvari | Actualizat: 27.05.2024 - 13:24
Cuma  ajuns Constanța, punctul ZERO al rezistenței SUA și UE împotriva asaltului Chinei și al Rusiei - Foto: Profimedia Images
Cuma ajuns Constanța, punctul ZERO al rezistenței SUA și UE împotriva asaltului Chinei și al Rusiei - Foto: Profimedia Images

Cum a ajuns Constanța punctul ZERO al rezistenței SUA și UE împotriva asaltului Chinei și al Rusiei. Portul Constanța ar urma să facă parte dintr-un „triunghi de dezvoltare și apărare” alături de Gdansk și Trieste.

SHARE

Interesele economice și de apărare ale Europei sunt interconectate, mai ales în fața unui parteneriat între China și Rusia "fără limite", tot mai profund.

Cum a ajuns Constanța punctul ZERO al rezistenței SUA și UE împotriva asaltului Chinei și al Rusiei

Ca răspuns la această și la alte provocări, NATO, Uniunea Europeană (UE) și Inițiativa celor trei mări (3SI) ar trebui să acorde prioritate coridoarelor de transport care leagă Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică. Aceste coridoare cu dublă destinație ar putea lega orașele portuare majore din cele trei mări și de la granița acestora, cum ar fi Gdańsk, Constanța și Trieste.

Citește și: România face urgent un drum de la granița cu Ucraina la Constanța. De ce mobilizează 3000 muncitori?

Aceste potențiale coridoare strategice de apărare/economice rutiere și feroviare - să le numim coridoare N3 - ar conecta cele trei părți ale triunghiului de transport care leagă cele trei mări. Coridoarele N3 care leagă Constanța, Gdańsk și Trieste ar fi multiplicatori de forță transformatoare pentru pacea și prosperitatea europeană.

Aceste coridoare nu numai că ar fortifica Europa și frontul estic al NATO, dar ar oferi, de asemenea, un impuls dinamic economiilor europene, catalizând angajamentul economic al continentului cu Indo-Pacificul. De asemenea, acestea ar contribui la asigurarea suveranității Ucrainei prin sprijinirea integrării europene a Kievului.

Inițiativa Celor 3 Mări, care cuprinde treisprezece națiuni din Europa Centrală și de Est, de la Estonia la Grecia, promovează conexiunile digitale, energetice și de infrastructură de-a lungul axei nord-sud a regiunii. Aceasta se mândrește cu un fond de investiții și 143 de proiecte distincte în țările membre. 

Citește și: Romania, centru militar al SUA. Se construiește autostrada ce conectează Marea Neagră cu Mediterana

Dar, în ciuda unui început entuziast, proiectele strategice mari și îndrăznețe pentru realizarea viziunii mărețe a 3SI nu au prins încă contur. Poziția înaintată a NATO ca răspuns la agresiunea rusă și necesitatea de a consolida capacitatea Alianței de a mobiliza resurse pe frontul său estic oferă un impuls puternic atât pentru a realiza, cât și pentru a extinde ambițiile 3SI în ceea ce privește conectarea celor trei mări, prin colaborarea cu Alianța și cu alte țări din UE în vederea construirii coridoarelor N3.

Nevoile de transport ale NATO

La vârsta de șaptezeci și cinci de ani, NATO se mândrește cu doi noi membri și cu o poziție înaintată de-a lungul frontului său estic pentru a se confrunta cu o Rusie reînviată cu planuri imperialiste.

Prezența înaintată consolidată a Alianței, care are ca scop realizarea descurajării prin negarea teritoriului, face esențială capacitatea de a poziționa rapid forțele pe linia frontului și de a muta rapid aceste forțe de-a lungul frontului, în funcție de necesități.

Majoritatea coridoarelor feroviare și rutiere existente în Europa se desfășoară în direcția est-vest. Există o nevoie urgentă de a completa aceste pasaje latitudinale cu desfășurarea rapidă a unor căi de comunicație longitudinale pentru mobilizarea forțelor de-a lungul frontului estic al NATO și pentru a aprofunda integrarea economică a Europei Centrale și de Est.  

Între timp, activitatea malignă continuă a Rusiei în Marea Neagră supune frontul de sud-est al NATO unei agresiuni rusești persistente și provocatoare. Rusia a folosit de mult timp agresiunea pentru a-și consolida poziția în Marea Neagră, de la anexarea de facto a regiunilor Abhazia și Tskhinvalki (Osetia de Sud) de la Georgia în 2008, anexarea Crimeei de la Ucraina în 2014 și avansurile spre Odesa începând cu 2022.

Proiecția de putere a Moscovei la Marea Neagră este întărită și mai mult de garnizoana rusă care a fost staționată în Transnistria din 1992. Acum, Rusia își extinde rețeaua feroviară pe teritoriul ucrainean pe care Moscova l-a anexat. Având în vedere amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru frontul de sud-est al NATO, desfășurarea coridoarelor strategice N3 este esențială pentru a consolida capacitatea Alianței de a mobiliza resurse în regiune. 

Integrarea economică UE-Ucraina

Integrarea rapidă a Ucrainei de Vest - din punct de vedere infrastructural, juridic, economic și social - în proiectul european oferă Ucrainei cele mai prudente și realiste garanții de securitate pe termen scurt și mediu. Un coridor feroviar și rutier strategic N3 de la Gdańsk la Constanța, care să traverseze vestul Ucrainei, ar fi o manifestare oportună și cu impact a integrării Ucrainei în Europa.

Acest coridor propus nu ar include doar autostrăzi și căi ferate, ci ar oferi, de asemenea, drepturi de trecere importante pentru cabluri electrice și digitale. Un astfel de coridor strategic ar lega cele mai mari state membre NATO și UE care se confruntă cu Rusia și se învecinează cu Ucraina.

Coridorul Gdańsk-Constanța nu ar lega doar cele două porturi majore, ci și capitalele respective, Varșovia și București, prin orașele ucrainene Lviv, Ivano-Frankivsk și Cernăuți. Un scurt ramificație estică ar putea, de asemenea, să conecteze Chișinăul, capitala Moldovei, la coridorul N3. Traseul ucrainean oferă avantaje substanțiale în materie de costuri față de propunerile anterioare, care ar traversa Munții Carpați.  

Călătoriile feroviare de la București la Varșovia urmează în prezent o rută ocolitoare prin Budapesta și Viena. Un nou coridor strategic N3, pe lângă dividendele economice și militare evidente, ar stimula turismul regional, catalizând integrarea socio-culturală între popoarele polonez, român și ucrainean. 

Coridoare de putere

Coridoarele N3 ar lega cele mai importante orașe portuare de apărare și economice Constanța, Gdańsk și Trieste, situate pe Marea Neagră, Marea Baltică și, respectiv, Marea Adriatică. România reprezintă o ancoră stabilă și fiabilă pentru NATO, UE și 3SI la Marea Neagră și se preconizează că va fi cel mai mare producător european de gaze naturale până în 2027.

Constanța, situată la sud de Delta Dunării, este atât principalul port comercial al României, cât și principala sa bază navală. România reprezintă capul de pod european către Caucaz și Asia Centrală, deoarece face legătura între Dunăre, cel mai lung fluviu comercial din Europa, și Marea Neagră.   

Polonia se mândrește cu cea mai mare economie și cea mai mare armată dintre țările NATO/3SI care se învecinează cu Marea Baltică, Rusia și Ucraina. Gdańsk este principalul port maritim și șantier naval al Poloniei și, în ultimul deceniu, a devenit, de asemenea, portul european cu cea mai rapidă creștere. Gdańsk ar putea acționa ca o joncțiune importantă care să facă legătura între viitorul coridor N3 și proiectele 3SI în curs de desfășurare Rail și Via Baltica, care leagă Finlanda de țările baltice.    

Între timp, Trieste se bucură de un acces fără egal la centrul industrial al Europei, inclusiv la nordul Italiei, Elveția, Germania, Austria și părți din Europa de Est. În consecință, este cel mai bine situat port maritim pentru a fi poarta de acces a Europei către Indo-Pacific. De asemenea, găzduiește principalele șantiere navale ale Italiei. Italia, deși nu este membră a 3SI, este națiunea dominantă din zona adriatică-mediteraneană și un membru important atât al NATO, cât și al Grupului celor șapte (G7).      

NATO și UE ar trebui să desemneze coridoarele N3 drept proiecte emblematice de înaltă prioritate individuală și colectivă în documentele lor de planificare a Conceptului strategic și, respectiv, a Compasului strategic.

În plus, ambele ar trebui să se angajeze îndeaproape cu națiunile 3SI și cu Italia pentru a face coridoarele N3 operaționale în cel mai scurt timp. NATO ar trebui să ia în considerare direcționarea unei părți din fondul de 100 de miliarde de dolari propus pentru Ucraina către coridoarele N3 pentru a atrage investiții mai mari din partea aliaților și partenerilor apropiați.

Mari randamente pentru investiții

Coridoarele N3 pot oferi, fără îndoială, cele mai mari randamente ale investițiilor UE în reconstrucția Ucrainei și în inițiativa sa Global Gateway ca alternativă la Inițiativa Belt and Road a Chinei.

Citește și: Rusia își extinde frontierele. Din ce stat european Putin a luat o bucată cu forța? Mobilizare în UE

În consecință, pe lângă fondurile directe ale UE, atât Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cât și Banca Europeană de Investiții ar trebui să acorde prioritate coridoarelor N3 în portofoliile lor de investiții respective. Pentru a amplifica și mai mult impactul coridoarelor feroviare N3, țările UE și 3SI ar trebui, de asemenea, să acorde o pondere comparabilă dezvoltării tranzitului comercial pe Dunăre la niveluri optime.   

Statele Unite ale Americii, un susținător timpuriu și entuziast al 3SI, ar trebui să sprijine cu toată greutatea coridoarele N3 pentru a consolida NATO și pentru a diversifica lanțurile de aprovizionare globale, îndepărtându-se de China. Ar trebui să solicite operaționalizarea rapidă a coridoarelor N3 atât la reuniunile NATO, cât și la reuniunile Consiliului pentru comerț și tehnologie SUA-UE. 

Statele Unite, Europa și NATO trebuie să își consolideze rezistența economică și militară colectivă pentru a face față atât agresiunii militare a Rusiei, cât și coerciției economice a Chinei. Coridoarele N3 ar servi ambelor obiective. Acestea nu numai că ar mobiliza mai bine întreaga putere a capacităților de apărare și militare ale Europei Centrale și de Est, dar ar putea, de asemenea, să transforme angajamentul regiunii în economia globală. Nu ar trebui să se economisească timp pentru a pune în aplicare acest proiect strategic.       

Sursa AICI

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te