A luat această decizie chiar dacă Republica Democratică Congo, țara sa de baștină, are relații diplomatice de lungă durată cu multe state, iar tatăl și fratele ei au învățat în Rusia. Necunoașterea limbii române și, în unele cazuri, neacceptarea celor din jur, au fost cele mai mari probleme cu care s-a confruntat la Chișinău. Și dacă prima a rezolvat-o în doar șase luni, pentru cea de-a doua nu a reușit să găsească soluții.
Numărul mic de profesori universitari
Decizia de a-și face studiile în Republica Moldova a luat-o după ce a învățat șase luni la Universitatea de Stat în capitala - Brazaville. „După examenul de bacalaureat am vrut să învăț acasă. La noi e mai complicat cu studiile superioare, adică avem profesori puțini. Am renunțat atunci când am văzut că sunt multe zile când profesorul nu vine să ne predea lecția”.
În Brazaville sunt și universități private, dar Sarah nu a mers acolo pentru că nivelul de corupție e înalt, spune ea. Astfel că tânăra a căutat o țară unde să aibă siguranța că va putea învăța și că va putea obține diploma, după absolvire.
Iernile din Moldova și limba română
Sarah își amintește în detalii ziua de 31 decembrie 2017 când a ajuns la Chișinău. Pentru prima dată, la ai săi 22 de ani, a văzut zăpada și a îmbrăcat scurtă și cizme de iarnă, ca să se încălzească. „Îmi doream să mă obișnuiesc cât mai repede cu timpul rece de afară și să învăț româna”, scrie anticoruptie.md.
