Autoritățile de la Budapesta au dispus eliberarea a 2.021 de străini condamnaţi pentru trafic de persoane, din cauza suprapopulării închisorilor şi cu condiţia ca aceştia să părăsească imediat teritoriul ungar, lucru care a fost criticat de mai multe ţări vecine, a informat portalul Hvg, care a citat Direcţia Generală a Serviciilor Penitenciare Naţionale, transmite EFE.
Citește și: Comportamentul lui Viktor Orban deranjează Washingtonul. SUA au înăsprit Visa Waiver pentru Ungaria
Cum „luptă” Ungaria cu migrația ilegală? A eliberat 2000 de străini condamnaţi pentru trafic de persoane
Guvernul ultranaţionalistului Viktor Orban a decis în aprilie 2023 că traficanţii de persoane care nu au comis alte delicte ar putea scăpa de închisoare dacă părăsesc Ungaria în termen de trei zile.
Executivul de la Budapesta a justificat măsura prin aceea că închisorile sunt suprapopulate şi costul întreţinerii în închisoare a acestor infractori este ridicat.
Trei luni mai târziu, Comisia Europeană (CE) a deschis o procedură de infringement împotriva Ungariei pentru această măsură, considerând că nu includea niciun mecanism pentru a verifica dacă cei condamnaţi îşi mai ispăşesc pedeapsa în ţările lor de origine.
Austria, care se învecinează cu Ungaria, a protestat, considerând că această eliberare reprezenta o ameninţare de securitate. Marea majoritate a refugiaţilor şi imigranţilor care intră ilegal în Ungaria îşi continuă apoi drumul către Austria pentru a scăpa de mizeria şi războiul din ţările lor de origine din Asia sau Africa.
Citește și: Ungaria și Austria, aliați împotriva României la Schengen. Vor să impună agenda proprie la UE
Guvernul Ungariei menţine o politică foarte restrictivă împotriva imigranţilor, cu garduri la frontieră şi legi foarte severe care fac aproape imposibilă cererea de azil. În plus, Ungaria practică returnările în Serbia, ţară care nu face parte din UE.
În ciuda acestor măsuri, atât Austria, cât şi Slovacia vecină au semnalat intrarea pe teritoriul lor a sute de imigranţi ilegali dinspre Ungaria, prima ţară membră a zonei Schengen pe aşa-numita rută balcanică prin care refugiaţii ajung în Uniunea Europeană.
