Țara se află pe falii majore care se învecinează, Placa Anatoliană, Placa Arabică și Placa Eurasiatică și, prin urmare, este predispusă la activitate seismică.
O porțiune de 225 km a faliei dintre Placa Anatoliană și Placa Arabică s-a rupt.
Seismologul italian Dr. Carlo Doglioni a declarat pentru site-ul de știri Italy 24 că, în consecință, Turcia ar fi putut aluneca chiar și cu "cinci-șase metri față de Siria".
Mai multe informații vor fi disponibile de la sateliți în zilele următoare.
Dr. Bob Holdsworth, profesor de geologie structurală la Universitatea Durham, a declarat că deplasarea plăcilor este "perfect rezonabilă", având în vedere magnitudinea cutremurului.
El a declarat pentru MailOnline: "Există o relație destul de previzibilă, documentată pe scară largă, între magnitudinea unui cutremur și decalajul tipic care apare.
"Ca regulă generală, un eveniment cu magnitudinea între 6,5 și 6,9 este asociat cu un decalaj de aproximativ un metru - în timp ce cele mai mari cutremure cunoscute pot implica decalaje de 10 până la 15 metri.
„Faliile care au alunecat ieri în Turcia sunt faliile de alunecare care implică în principal deplasări orizontale, astfel încât decalajele globale de 3 până la 6 metri propuse aici sunt perfect rezonabile.”
Deplasările orizontale de acest tip pot duce la ruperea unor infrastructuri majore de subteran și de suprafață, inclusiv conducte de apă, cabluri electrice, conducte de gaz și tuneluri.
De asemenea, pot apărea rupturi de suprafață în cazul în care falii se deschid la suprafață - acestea pot afecta drumuri, râuri și alte elemente - inclusiv structuri construite.
Citește și
Apel al Ambasadei Turciei pentru cei care vor să ajute în urma cutremurului devastator
VIDEO Un tată își scoate fiica dintre dărâmături în Alep, Siria. „Nu-ți fie teamă, fata tatii”
„Toate acestea se adaugă la daunele cauzate de zguduiri, lichefierea sedimentelor moi din văi și alunecări de teren'”, a declarat Holdsworth.
Cutremurele catastrofale sunt provocate atunci când două plăci tectonice care alunecă în direcții opuse se lipesc și apoi alunecă brusc.
Acestea sunt compuse din scoarța terestră și din partea superioară a mantalei, în timp ce dedesubt se află astenosfera, o bandă transportoare caldă și vâscoasă de rocă pe care se deplasează plăcile tectonice.
Acestea nu se deplasează toate în aceeași direcție și adesea se ciocnesc, ceea ce creează o presiune uriașă între cele două plăci.
În cele din urmă, această presiune face ca o placă să se clatine fie sub, fie peste cealaltă.
Acest lucru eliberează o cantitate uriașă de energie, creând cutremure și distrugând orice proprietate sau infrastructură din apropiere.
