"Este decizia lor, bineînțeles, dar dacă vor depune o cerere, mă aștept ca 30 de aliați să le ureze bun venit", a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă, potrivit Reuters.
Citește și: 850 milioane € plătește, zilnic, Europa pentru gazul și petrolul rusesc. E posibil un embargo?
El a precizat că NATO va găsi probabil modalități "de a aborda preocupările pe care le-ar putea avea cu privire la această perioadă interimară între momentul în care au depus cererea și până când va avea loc ultima ratificare (de către aliați)", referindu-se la posibile represalii rusești înainte ca cei doi să fie pe deplin sub protecția NATO.
Citește și: Rușii și ucrainenii se acuză reciproc după explozia unui rezervor cu acid în orașul Rubijne
Suedia și Finlanda și-au schimbat viziunea asupra aderării la NATO
Cu doar patru luni în urmă, ideea ca Finlanda să adere la NATO în acest an ar fi părut neverosimilă. Acum, perspectiva ca vecinul Rusiei, cândva neutru, să solicite să devină membru al alianței militare occidentale pare aproape inevitabilă.
Invazia brutală a lui Vladimir Putin în Ucraina, un alt stat care nu este membru NATO și care are o graniță comună cu Rusia, a perturbat decenii de gândire în materie de securitate la Helsinki și, pentru prima dată, a determinat o majoritate a finlandezilor să susțină aderarea la NATO.
"Dintr-o dată, se pare că populația finlandeză a decis: există o singură opțiune. Este o schimbare radicală, o schimbare uriașă de moment", a declarat Charly Salonius-Pasternak, cercetător principal la Institutul finlandez pentru afaceri internaționale.
Neutră pe tot parcursul războiului rece, Finlanda consideră că a ales o tabără atunci când a aderat la UE în 1995. Dar a considerat, de asemenea, că securitatea sa este mai bine servită în afara unei alianțe militare, pentru a promova bunele relații cu Rusia, cu care are o frontieră comună de 1 340 km. Cheltuielile mari în domeniul apărării erau menite să descurajeze orice gând de invazie din partea Rusiei.
De mult timp se aștepta ca Suedia, cealaltă țară nordică care nu face parte din NATO, să conducă dezbaterea privind viitoarea aderare la NATO și că politicienii finlandezi vor trebui să depună eforturi pentru a convinge publicul de eventualele beneficii. Dar s-a întâmplat contrariul: potrivit ultimului sondaj, 62% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării.
Guvernul finlandez pregătește în prezent o carte albă privind securitatea țării, inclusiv posibila aderare la NATO, care va fi publicată luna aceasta. Va urma o dezbatere parlamentară, unii deputați făcând presiuni pentru ca o decizie să fie luată înainte de summitul NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie.
