Ministerul Apărării al Serbiei a declarat că, având în vedere cele mai recente evenimente din regiune și convingerea Belgradului că Kosovo se pregătește să atace sârbii și să înlăture în forță baricadele, președintele Aleksandar Vucic a ordonat ca Armata și Poliția Serbiei să fie puse în cea mai mare alertă.
Guvernul kosovar a cerut forţelor de menţinere a păcii NATO să înlăture baricadele, dar a spus că are capacitatea şi disponibilitatea de a acţiona.
Kosovo și Serbia intenționează să adere la Uniunea Europeană și au convenit, ca parte a acestui proces de aderare, să își rezolve problemele restante și să construiască relații de bună vecinătate.
Kosovo a câștigat independența față de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva guvernării represive a Belgradului.
Serbia, totuși, consideră în continuare Kosovo ca parte integrantă a teritoriului său și respinge sugestiile că provoacă tensiuni și conflicte în interiorul granițelor vecinului său. Belgradul acuză Pristina că a călcat în picioare drepturile sârbilor minoritari.
Etnicii sârbi, care nu recunosc guvernul de la Pristina sau instituțiile statului kosovar, reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, iar etnicii albanezi reprezintă aproximativ 90%. Sârbii și-au arătat ostilitatea refuzând să plătească operatorului de energie electrică din Kosovo pentru electricitatea pe care o folosesc, de exemplu, și atacând frecvent poliția care încearcă să facă arestări.
Noi tensiuni etnice au izbucnit din 10 decembrie, când sârbii au ridicat mai multe blocaje rutiere și au schimbat focuri cu poliția, după arestarea unui fost polițist sârb, pentru că ar fi agresat ofițerii de poliție în serviciu în timpul unui protest anterior.
Dezacordul vine după luni de necazuri legate de problema plăcuțelor de înmatriculare. Kosovo a dorit de ani de zile ca cei aproximativ 50.000 de sârbi din nord să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor sârbe cu cele emise de Pristina, ca parte a dorinței guvernului de a-și afirma autoritatea asupra teritoriului său.
Citește și: Adio ajutor pentru români: Guvernul renunță la compensarea cu 50 de bani a combustibilului
Pe 31 iulie, Pristina a anunțat o fereastră de două luni pentru schimbarea plăcuțelor, declanșând proteste, dar ulterior a fost de acord să amâne data implementării pentru anul viitor.
Primarii sârbi din municipalitățile din nord, împreună cu judecătorii locali și aproximativ 600 de ofițeri de poliție, și-au dat demisia în noiembrie, în semn de protest față de schimbarea care se profila.
Citește și: Războiul secret al Israelului. Armata așteaptă ordin să atace unitățile nucleare ale Iranului
Ce vor sârbii
Sârbii din Kosovo doresc să creeze o asociație a municipalităților majoritare sârbe care să funcționeze cu o mai mare autonomie. Serbia și Kosovo au înregistrat puține progrese în această problemă și în alte chestiuni de când s-au angajat în 2013 la dialogul intermediat de UE.
Care este rolul NATO ȘI UE
NATO are aproximativ 3.700 de militari staționați în Kosovo pentru a menține pacea. Alianța a spus că va interveni în conformitate cu mandatul său, dacă stabilitatea în zonă ar fi pusă în pericol. Misiunea Uniunii Europene pentru statul de drept în Kosovo (EULEX), care a sosit în 2008, mai are aproximativ 200 de ofițeri speciali de poliție.
