În contextul avertismentelor cu privire la un posibil război cu Rusia în câțiva ani, membrii europeni ai NATO au început deja să pregătească apărarea în cazul în care trupele ruse ar pune piciorul pe teritoriul alianței, scrie Newsweek.
Europa, în gardă pentru al Treilea Război Mondial. Cum se pregătesc statele pentru atacul Rusiei
„Rusia se pregătește pentru un război cu Occidentul”, a declarat Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe, la sfârșitul lunii noiembrie.
Dar nu este probabil să fie un atac la scară largă pe teritoriul NATO, a avertizat șeful serviciilor de informații.
Moscova ar putea opta pentru o incursiune limitată sau pentru intensificarea tacticilor sale de război hibrid pentru a sonda convingerea alianței, a spus Kahl.
NATO încearcă să se pregătească pentru ambele scenarii: un război total și tehnici mai puțin evidente menite să submineze stabilitatea în țările membre ale alianței.
„Există opțiuni multiple pentru Rusia de a testa coeziunea alianței”, inclusiv acaparări limitate de teritorii, a declarat pentru Newsweek fostul șef al Corpului Multinațional NATO din nord-est, cu baza în nord-vestul Poloniei, generalul-locotenent Jürgen-Joachim von Sandrart, chiar înainte de a-și părăsi postul în noiembrie.
Urgența este acum evidentă din partea înalților oficiali militari și politici. Andrius Kubilius, comisarul pentru apărare al Uniunii Europene, a declarat în septembrie că miniștrii apărării și comandanții NATO „sunt de acord că [președintele rus] Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru o confruntare cu NATO și UE în șase până la opt ani”.
Serviciul de informații externe al Estoniei a avertizat în februarie că NATO „s-ar putea confrunta cu o armată masivă de tip sovietic în următorul deceniu” dacă Rusia își reformează cu succes armata.
Armata ar fi „inferioară din punct de vedere tehnologic” forțelor NATO în alte domenii decât războiul electronic și loviturile cu rază lungă de acțiune, a declarat serviciul, dar „potențialul său militar ar fi semnificativ”.
„Dacă luăm în serios aceste evaluări, atunci acesta este momentul în care trebuie să ne pregătim corespunzător, și este unul scurt”, a declarat Kubilius, fost prim-ministru lituanian, pentru agenția de presă Reuters.
„Aceasta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide și ambițioase”.
Principalul catalizator este invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, care a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la politicile lor îndelungate de nealiniere și să adere la NATO, prelungind granița Rusiei cu alianța.
În întreaga Europă, NATO se luptă acum pentru a crește cheltuielile de apărare până și dincolo de procentul de 2% din PIB cerut - dar nu impus - de alianță. În deceniile care au trecut de la sfârșitul Războiului Rece, multe țări au fost departe de a atinge acest obiectiv.
Dar vremurile se schimbă. Țările europene s-au angajat să atingă sau să depășească obiectivul, iar oficialii și experții se așteaptă ca viitoarea administrație a președintelui ales Donald Trump să dubleze presiunea asupra Europei pentru a crește și mai mult cheltuielile militare.
Țările care șerpuiesc de-a lungul flancului estic al NATO sunt mult mai avansate. Cu toate acestea, rămâne de văzut cât de repede va putea Europa să crească cheltuielile și să susțină companiile care produc mai mult echipament.
Principalul oficial militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut că întreprinderile „trebuie să fie pregătite pentru un scenariu de război și să își ajusteze liniile de producție și distribuție în consecință”.
„În timp ce armata poate fi cea care câștigă bătăliile, economiile sunt cele care câștigă războaiele”, a declarat Bauer.
Există deja semne vizibile ale pregătirilor în întreaga Europă, deosebit de izbitoare în țările cele mai apropiate de granițele Rusiei.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat în iulie că NATO „nu este pregătită acum” pentru un eventual război cu Rusia, dar că „va fi pregătită” în viitor.
„Ei se pregătesc deja pentru un conflict cu Rusia și se pregătesc mult mai repede decât ar dori unii oameni să vadă, în toate sensurile”, a declarat el la televiziunea sârbă, în remarci raportate de mass-media de stat din Rusia.
„Știm acest lucru din pregătirile militare. Știm cum se desfășoară acestea. Și vreau să vă spun că se pregătesc pentru un conflict militar”, a spus Vučić.
Germania a început să elaboreze planuri privind modul în care Berlinul ar proteja clădirile și instalațiile importante în cazul unui atac și modul în care Germania ar fi o conductă pentru sute de mii de soldați care se îndreaptă spre estul Europei, a raportat în noiembrie cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Primul proiect al documentului de strategie, intitulat „Operationsplan Deutschland”, are 1.000 de pagini, a relatat ziarul.
Linia de apărare baltică
Cele trei state baltice - Letonia, Lituania și Estonia - au semnat un acord în luna ianuarie a acestui an pentru a consolida protecția de-a lungul frontierelor lor terestre cu Rusia și Belarus.
Belarus este un aliat-cheie al Rusiei, iar Kremlinul a folosit teritoriul belarus pentru a lansa invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Țara leagă, de asemenea, Rusia de exclava izolată Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania, membre NATO.
„Întreprindem acest efort pentru ca poporul estonian să se poată simți în siguranță, dar dacă ar apărea cel mai mic risc, am fi pregătiți pentru diverse evoluții mai rapid”, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.
Tallinn a declarat că ar exista o „rețea de buncăre, puncte de sprijin și linii de distribuție” de-a lungul frontierei.
Ministerul Apărării din Lituania a declarat la începutul lunii septembrie că a „instituit o blocadă” pe și în apropierea podului din Panemunė, așezarea lituaniană de frontieră care leagă țara NATO de Kaliningrad.
Vilnius a declarat că a instalat mine și alte mijloace de apărare, precum dinți de dragon, împotriva tancurilor și vehiculelor blindate.
Dinții de dragon sunt blocuri de beton folosite pentru a opri înaintarea tancurilor și pentru a împiedica infanteria mecanizată să câștige teritoriu. Acest tip de fortificație antitanc a împânzit Ucraina.
„Acesta este un pas de precauție pentru a asigura o apărare mai eficientă”, a declarat guvernul Lituaniei.
Vecinul Lituaniei de la nord, Letonia, a pus în aplicare măsuri de apărare similare. Guvernul leton a declarat că aproximativ 303 milioane de euro vor fi direcționate în cinci ani către construirea de sisteme de apărare la granița sa estică cu Rusia.
Vor exista avanposturi pentru personalul de sprijin, structuri consolidate, tranșee antitanc și depozite pentru muniție și mine, a declarat Riga.
„Vom fi capabili să încetinim și să blocăm mișcarea potențialilor agresori mai eficient”, a declarat ministrul leton al apărării Andris Sprūds într-o declarație în ianuarie.
În iulie, Riga a declarat că obstacolele menite să împiedice mișcările militare sunt acum „procurate și transportate în zone de depozitare temporară în apropierea frontierei de est a Letoniei”. Rusia se află la est de Letonia.
Postul de radio ERR din Estonia a raportat în octombrie că armata letonă testa barierele care alcătuiesc linia de apărare baltică, inclusiv dinți de dragon.
Kaspars Lazdinš, din cadrul forțelor armate letone, a declarat că armata a folosit un tanc T-55 pentru a „simula condiții similare cu cele pe care le-ar putea prezenta vecinii noștri estici”. T-55 este un tanc de luptă principal din era sovietică.
„Barierele antitanc au rezistat bine”, a declarat Lazdinš, adăugând: „Blocurile de beton au protejat cu succes oamenii și infrastructura de focul direct”.
Mai la sud, cu ochii pe Kaliningrad și Belarus, Polonia a început construcția a ceea ce a numit „scutul său estic”, care costă peste 2,5 miliarde de dolari și este descris de Varșovia drept „cea mai mare operațiune de consolidare a frontierei estice a Poloniei, flancul estic al NATO, din 1945”.
Premierul polonez Donald Tusk a vizitat la sfârșitul săptămânii granița Poloniei cu Kaliningrad pentru a inspecta fortificațiile construite pe teritoriul Varșoviei.
„Investițiile Poloniei au fost un amestec de consolidare atât a capacităților defensive, cât și a celor ofensive, menite să descurajeze Rusia, convingând-o că orice atac nu ar reuși să își atingă obiectivele și ar avea un cost foarte ridicat”, a declarat William Freer, cercetător în domeniul securității naționale în cadrul think tank-ului Council on Geostrategy, cu sediul în Marea Britanie.
„Fortificațiile „Scutul de Est” al Poloniei se bazează pe lecțiile luptelor din Ucraina, care au arătat cât de greu este să pătrunzi prin apărători puternic înrădăcinați”, a declarat Freer pentru Newsweek. „În combinație cu fortificațiile tradiționale, cum ar fi dinții de dragon, East Shield va utiliza o suită de sisteme de război electronic și de supraveghere.”
Planuri de evacuare în masă
Pregătirile nu sunt doar militare, ele sunt și civile. La jumătatea lunii noiembrie, Suedia, cel mai nou membru al NATO, a publicat o broșură despre care a spus că îi ajută pe locuitorii țării să „învețe cum să se pregătească și să acționeze în caz de criză sau război”.
Broșura prezintă ce ar însemna o stare de alertă ridicată, cum ar contribui fiecare locuitor la un efort în timp de război și cum sună diferite sirene.
„Nivelurile amenințării militare sunt în creștere”, avertizează pliantul cetățenii țării scandinave.
„Trebuie să fim pregătiți pentru cel mai rău scenariu - un atac armat asupra Suediei”.
Norvegia, de asemenea, a publicat o broșură despre cum să facem față „condițiilor meteorologice extreme, pandemiilor, accidentelor, sabotajului - și, în cel mai rău caz, actelor de război”.
Finlanda are ghiduri accesibile publicului privind modul în care se pregătește pentru „cea mai gravă amenințare posibilă, războiul”.
În țările baltice, Agnė Bilotaitė, ministrul de interne al Lituaniei, a declarat în septembrie că fiecare dintre autoritățile locale ale țării trebuie să elaboreze rapid planuri de evacuare care să fie „gata” să fie puse în aplicare.
„Este important să rețineți că suntem în prima linie, astfel încât astăzi, apărarea civilă a devenit o prioritate pe agenda noastră”, a declarat Bilotaitė. Ministrul lituanian a îndemnat țările vecine să facă la fel.
Ministrul leton de interne, Rihards Kozlovskis, a declarat în septembrie că statul baltic are aproximativ 5.000 de clădiri subterane pe care Riga speră să le aibă „gata de utilizare ca adăposturi până în noiembrie”.
Bilotaitė a declarat în octombrie că Vilnius va cheltui 12 miliarde de euro în 2025 pentru instalarea și modernizarea adăposturilor.
„Dacă este necesar, am putea adăposti două orașe precum Vilnius în subteran”, a declarat primarul orașului Vilnius, Valdas Benkunskas, în declarații raportate de presa internă.
Guvernul Germaniei a declarat, de asemenea, că întocmește o listă a adăposturilor antiatomice care va fi disponibilă pentru ca cetățenii să vadă care este cel mai apropiat adăpost al lor.
Apărarea aeriană
În ianuarie, statele baltice au subliniat, de asemenea, nevoia pe care o resimt de a consolida apărarea aeriană a NATO pe flancul estic, potrivit unui raport al guvernului leton.
Ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, a declarat în noiembrie că Budapesta va amplasa un sistem de apărare aeriană în regiunea de nord-est a țării.
„Încă avem încredere că va fi pace cât mai curând posibil, prin diplomație și nu printr-o soluție militară”, a declarat Szalay-Bobrovniczky într-un discurs video.
„Cu toate acestea, pentru a ne pregăti pentru toate posibilitățile, am ordonat ca sistemele de control aerian și de apărare aeriană recent achiziționate și capacitățile construite pe baza acestora să fie instalate în nord-est”.
Europa are o lipsă cronică de apărare aeriană, deși oficialii militari și politici au evitat să ofere detalii.
Est versus Vest
În timp ce Polonia, statele baltice, Finlanda și Suedia, precum și România, care se învecinează cu vestul Ucrainei, au crescut semnificativ investițiile în apărare, Europa de Vest rămâne în urmă.
„Nu este o coincidență faptul că cele mai mari creșteri ale cheltuielilor de apărare în cadrul NATO provin din țările cele mai apropiate de Rusia”, a declarat Freer.
„În spatele flancului estic al NATO, alți aliați acționează cu mai puțină urgență și s-au dovedit mult mai puțin dispuși să crească investițiile la același nivel.”
Amiralul Sir Tony Radakin, șeful forțelor armate britanice, a recunoscut în noiembrie că Regatul Unit se află într-o poziție „ușor mai slabă” decât multe țări aflate mai aproape de teritoriul rus.
„Nu avem unele dintre aspectele civile sau de planificare pe care alte țări din cadrul NATO le au ca parte a tradițiilor lor”, a declarat Radakin.
Marea Britanie s-a angajat să crească cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB. Franța este pe cale să atingă obiectivul NATO de 2% în acest an, la fel ca și Germania.
Cheltuielile de apărare ale Estoniei se situează la aproximativ 3,4% din PIB, cu planuri de creștere la 3,7% până în 2026.
Lituania a declarat în martie că va crește cheltuielile pentru apărare la 3% începând cu 2025, iar ministrul apărării a avansat un procent de 4%, pentru a finanța noi sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune și alte echipamente.
Polonia a declarat că va cheltui 5% din PIB-ul său pentru armată în 2025.
Țările vest-europene iau „unele măsuri semnificative”, a adăugat Freer.
Țările din alianță analizează modul de îmbunătățire a capacităților integrate de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, învățând din atacul Rusiei asupra Ucrainei.
