Acestea includ viitoarele tancuri de luptă principale, capacități de transport aerian, corvete, sisteme aeriene fără pilot și arme cu energie dirijată bazate pe laser.
Europa, pe picior de război. Investiții de 1.300.000.000$ în arme cu laser, tancuri și corvete EPC2
Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu de a consolida capacitățile de apărare ale Europei și de a asigura securitatea pe termen lung a regiunii.
Printre proiectele majore se numără lansarea celei de-a doua faze a proiectului TALOS (Tactical Advanced Laser Optical Systems), care are ca scop dezvoltarea armelor laser de clasă 100 de kilowați până în 2030.
Fondul european de apărare (EDF) urmează să investească 1,03 miliarde de euro (1,3 miliarde de dolari) într-o colecție de peste 50 de proiecte militare multinaționale de cercetare și dezvoltare, inclusiv viitoarele tancuri de luptă principale europene, noi capacități de transport aerian, corvete, sisteme aeriene fără pilot (C-UAS) și arme cu energie dirijată bazate pe laser.
Citește și: Japonia și SUA dezvoltă un sistem antiaerian de 3.000.000.000 $ pentru a contracara arme hipersonice
Fondul European de Apărare investește 1,3 miliarde de dolari în 54 de proiecte militare
Noua finanțare, anunțată joi de Comisia Europeană (CE), a 54 de programe se bazează pe rezultatele unei cereri de propuneri pentru 2023 și duce cheltuielile totale ale Uniunii Europene (UE) pentru inițiativele de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării la peste 3 miliarde de euro (3,25 miliarde de dolari), începând din mai 2021.
"Proiectele selectate vor sprijini excelența tehnologică într-o gamă largă de capacități de apărare în domenii critice, inclusiv apărarea cibernetică, lupta terestră, aeriană și navală, protecția activelor din spațiu sau apărarea chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN)", se arată în comunicatul CE.
Citește și: O armată de 100.000 de europeni, gata să intervină în războiul cu Rusia. Ce pun la cale Macron și Xi
Acesta a mai spus că cele 54 de propuneri au fost alese dintr-un total de 236 primite.
În domeniul aerian, o sumă totală de puțin mai puțin de 20 de milioane de euro (21,7 milioane de dolari) a fost alocată pe o perioadă de 18 luni pentru linia de efort ESOCA (European System for Outsized Cargo Airlift).
Proiectul a fost înființat pentru a explora "opțiuni pe termen scurt și lung" pentru noi capacități de transport aerian strategic.
Citește și: Ar putea o armată europeană să se descurce singură? SUA ar putea ieși din scenă
Care sunt giganții care intră în proiectul de apărare europeană
Compania germană Airbus conduce proiectul, alături de alte companii din industrie, inclusiv producătorul francez de motoare Safran și producătorul italian de aeronave Leonardo.
Două proiecte "emblematice" la sol, Main ARmoured Tank of Europe (MARTE) și Technologies for existing and Future MBTs (FMBTech), vor implica împreună "peste 70 de actori industriali și organizații de cercetare pentru a lucra la proiectarea și sistemele" unui nou tanc de luptă principal european, a precizat CE.
O fișă informativă privind profilul proiectului a adăugat că MARTE "își propune să ofere capacități superioare de protecție, detectare și putere de foc, îmbunătățind în același timp rentabilitatea platformei și eficiența ciclului de viață în comparație cu soluțiile MBT existente".
Proiectul urmează să dureze doi ani, pe baza unei finanțări maxime din partea UE evaluate la aproape 20 de milioane de euro (21,7 milioane de dolari).
Compania germană MARTE ARGE GbR din Germania figurează ca lider industrial al inițiativei, în colaborare cu o serie de parteneri, printre care se numără firma italiană Aisent, compania suedeză BAE Systems Bofors, compania belgiană FN Herstal și compania spaniolă Indra.
Licitat pentru a consolida capacitățile de apărare aeriană și antirachetă, proiectul european C-UAS va căuta să examineze și să dezvolte o serie de tehnologii pentru a învinge dronele, concentrându-se în principal pe senzori pasivi și activi, alături de efectoare de ucidere soft și hard.
Finanțarea UE în valoare de până la 43 de milioane de euro (47 de milioane de dolari) va sprijini activitățile industriei, conduse de Leonardo, pentru o perioadă de 42 de luni.
Corveta europeană de patrulare 2 (EPC2)
Pe mare, cea de-a doua fază a programului Corveta europeană de patrulare - Corveta europeană de patrulare 2 (EPC2) - va livra, pe parcursul a patru ani, două nave prototip, în conformitate cu o pereche de proiecte deja selectate.
Vor fi construite un prototip multifuncțional de luptă completă și un prototip multifuncțional cu rază lungă de acțiune.
"Proiectul va miza pe integrarea de soluții, tehnologii și sisteme inovatoare pentru a spori eficiența și capacitățile navei pe mare (2 prototipuri care vor fi testate în port) și pe dezvoltarea unei instalații de testare pe uscat pentru a elimina riscurile și a califica sistemele și cărămizile tehnologice", potrivit unui profil de program.
Finanțarea UE pentru acest proiect are un plafon de 155 de milioane de euro (196 de milioane de dolari) și este condusă de Naviris, o societate mixtă între Naval Group din Franța și constructorul naval italian Fincantieri.
Armata europeană se dotează cu arme laser
Dezvoltarea unor sisteme de arme mai noi include lansarea celei de-a doua faze a proiectului TALOS (Tactical Advanced Laser Optical Systems) (TALOS-TWO), conceput pentru a sprijini obiectivul pe termen lung de a dezvolta arme laser de clasa 100 de kilowați până în 2030.
"Proiectul va dezvolta două demonstratoare de surse combinate de mare putere de 1μm [micrometru], va simula metode de combinare folosind surse laser de 2μm, va stabili un lanț de aprovizionare european pentru surse laser de 1μm și 2μm, va dezvolta tehnologii mature pentru surse laser de 2μm complet europene, va fi un pionier în vizualizarea dinamică 3D a zonelor periculoase, va investiga efectele laserului de mare energie asupra țintelor și va oferi o foaie de parcurs pentru dezvoltări viitoare", se arată într-un document de program.
Gestionat de CILAS din Franța, pentru acest proiect a fost alocată o sumă totală de 25 de milioane de euro (32 de milioane de dolari), pe o perioadă de trei ani.
CE a precizat că următoarele etape vor acoperi "pregătirea acordului de grant" cu consorțiile implicate în propunerile alese, urmând ca fiecare grant să fie semnat înainte de sfârșitul anului 2024. Toate proiectele urmează să înceapă după aceea.
Rezultatele cererii de propuneri vin la câteva luni după ce CE a lansat prima sa Strategie industrială de apărare, promițând să facă baza industrială a Europei mai competitivă, să "exploateze întregul său potențial" și să asigure un nivel de pregătire a producției capabil să reziste agresiunii rusești.
