Tutorele prinților Edward și Albert a povestit în 1907 cum prezența unuia dintre ei în sala de clasă acționa ca o "cârpă roșie" pentru celălalt. Imediat se inflamau.
În timp ce cei doi s-au înțeles mai bine la vârsta adultă, decizia lui Edward de a abdica în 1936 pentru a se putea căsători cu americana divorțată de două ori Wallis Simpson a fost văzută ca o "trădare personală" de către George, a declarat autorul Alexander Larman pentru MailOnline.
Cei doi s-au întâlnit doar în câteva ocazii după abdicare, înainte ca relația lor să se rupă iremediabil după o ceartă furibundă, față în față, în 1949, din cauza refuzului regelui George de a-i acorda lui Wallis titlul de Alteța Sa Regală.
Cei doi au petrecut mult timp împreună în copilărie, dar, la fel ca în cazul prințului William și Harry, existau disensiuni din cauza faptului „foarte clar" că prințul Edward era moștenitorul tronului.
În acest sens, Edward acționa ca o „asistentă șefă” pentru ceilalți frați ai săi, inclusiv pentru viitorul rege George, care la vremea copilăriei era chemat pe numele mic, prințul Albert.
În ianuarie 1907, tutorele băieților, Peter Hansell, a declarat că îi era greu să mențină pacea în sala de clasă.
„Este extraordinar cum prezența unuia acționează ca un fel de "cârpă roșie" pentru celălalt", a spus acesta.
Din cauza faptului că George nu avea încredere în sine și se bâlbâia, mai târziu l-a admirat pe fratele său mai mare, pe care îl vedea ca pe un "mentor".
Dar au început să apară și alte tensiuni atunci când, după ce a devenit rege în urma morții tatălui său George al V-lea, Edward nu și-a ascuns relația cu Wallis, despre care se crede că i-a devenit amantă în 1934.
La fel ca și tensiunea dintre Prințul Harry și Meghan și William și Kate, au existat, de asemenea, fricțiuni semnificative între Edward și Wallis și George și soția sa Elizabeth, viitoarea regină mamă.
Edward i-a supărat și mai mult pe curteni și presa, când a trimis-o pe Wallis la Royal Ascot într-o mașină regală, deși nu avea niciun statut oficial.
Biografa regală Sarah Bradford a scris în cartea sa, „George al VI-lea: The Dutiful King” că „tensiunea dintre familia York și Wallis a atins cel mai înalt punct la Balmoral la sfârșitul lunii septembrie 1936”.
„Avea să fie ultima dată când se întâlneau în societate și, când au făcut-o, dezaprobarea din partea lor și antipatia din partea ei au fost vizibile în public.”
Familia York era nemulțumită de modul în care Edward o invitase pe Wallis la Balmoral pentru prima sa vizită în calitate de rege, la doar șase luni de la moartea tatălui său.
Problemele au fost exacerbate și mai mult de decizia regelui de a se întâlni cu Wallis în Aberdeen în aceeași zi în care îi pusese pe fratele său și pe Ducesa de York să își asume un angajament oficial în oraș, pe motiv că el nu putea participa.
Mai târziu, la un dineu din septembrie, ducesa de York a ignorat-o pe Wallis când americanca a sfidat convenția făcând un pas înainte pentru a o saluta în fața regelui.
Până la abdicarea din 1936, Edward a fost figura mentorului pentru George, care s-a bazat pe fratele său mai mare și de aceea abdicarea a fost o trădare personală pentru el.
Relația dintre cei doi frați a devenit foarte tensionantă până la punctul în care, atunci când Edward și Wallis s-au căsătorit în 1937, după abdicarea fostului rege, George nu numai că nu a fost prezent, dar nu a permis niciunui alt membru al familiei să participe.
Noul Duce de Windsor - căruia fratele său i-a acordat titlul - nu l-a mai văzut pe George până în 1939, iar atunci când s-au întâlnit, atmosfera a fost plină de tensiune.
După aceea, următoarea lor întâlnire a avut loc în 1945.
Deși cei doi au fost aproape de reconciliere după cel de-al Doilea Război Mondial, tensiunile au reapărut atunci când Edward a făcut o nouă încercare de a-i obține lui Wallis statutul de Alteță Regală, în 1949.
A urmat o ceartă furibundă ce a culminat cu sfârșitul relației dintre ei'.
Edward și Wallis și-au petrecut viața trăind în Franța și călătorind frecvent în Statele Unite.
Ducele a sperat să se întoarcă să trăiască în Marea Britanie, dar nu i s-a permis să facă acest lucru, regele amenințându-l că îi va tăia alocația dacă va încerca să se întoarcă fără invitație.