Controalele se vor aplica la granițele cu Franța, Luxemburg, Olanda, Belgia și Danemarca, pe lângă cele deja existente la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția.
Germania pune Schengen-ul pe butuci. Controale la toate granițele. Austria fierbe, acuzând România
În principiu, spațiul Schengen interzice controalele la frontierele interne, însă acestea pot fi reintroduse pentru o perioadă limitată în caz de amenințări la adresa securității publice.
Primarii orașelor de frontieră germane, cum ar fi Kehl și Strasbourg, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la efectul acestor măsuri asupra mobilității locuitorilor. Poliția germană a promis că va efectua "controale aleatorii" pentru a minimiza perturbările în urma acestei decizii controversate.
Pe de altă parte, la granița cu Polonia, manifestanții au protestat împotriva acestor măsuri, afişând mesaje pro-libertate de circulație.
Comisia Europeană a avertizat Germania că astfel de controale trebuie să rămână „strict excepționale” și că nu ar trebui să devină o "regulă".
Citește și: Românii, controlați la granița cu Germania. Spațiul Schengen se dezintegrează
Cum motivează Germania "ruperea" Spațiului Schengen
Guvernul german a invocat necesitatea protejării securității interne în fața amenințărilor terorismului islamist și criminalității transfrontaliere. Decizia vine după o serie de atacuri islamiste comise de străini, inclusiv un incident recent la Solingen, care a intensificat presiunile asupra guvernului de a înăspri măsurile împotriva imigrației ilegale.
Cancelarul Olaf Scholz, care se confruntă cu o serie de critici majore în Germania, marcat de creșterea influenței extremei drepte în alegerile regionale recente, a fost determinat să împingă guvernul să adopte o poziție mai dură în privința imigrației, în contrast cu politica deschisă pe care Germania a avut-o în anii anteriori.
Citește și: Cum vrea Ungaria să „spargă” blocada austriacă pentru ca România să adere la Schengen în 2024
Reacția surprinzătoare a Austriei
Decizia Germaniei a atras reacții mixte în UE. Viktor Orban, premierul Ungariei, a salutat măsura, în timp ce Austria și Grecia au criticat-o, considerând-o o povară pentru țările aflate la frontierele externe ale Uniunii Europene, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Totodată, lucrătorii transfrontalieri din zonele de frontieră se tem de efectele negative asupra mobilității lor zilnice.
În ultimii doi ani de zile Austria a criticat în mod mincinos România pentru că ar "deschide poarta" migranților ilegali, în contextul în care România este blocată să adere la spațiul de liberă circulație Schengen chiar de Austria și în trecut și de Olanda (anul trecut Țările de Jos și-au ridicat toate obiecțiile la adresa României n.red).
Austria rămâne fermă pe poziție în privința aderării României la Schengen-ul terestru: „NEIN!”
Austria încă ține România în așteptare la „poarta” Schengen-ului terestru. Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne continuă să-și bată joc de milioane de români declarând că "ar fi greşit să fie stabilită o dată concretă de aderare a României cu toate frontierele la Spaţiul Schengen", menţionând că "va continua colaborarea pentru îmbunătăţirea sistemului Schengen".
"Ştim cu toţii că există o mare presiune a migraţiei ilegale în Europa. Aşadar, noi avem aici interese comune, am lansat demersuri comune tocmai pentru a întări acest sistem", a declarat Gerhard Karner în luna aprilie 2024.
Nehammer nu cedează pe Schengen. "Poziția Austriei rămâne neschimbată".
„Cetățenii români, mai periculoși decât migranții afgani”
„Cetățenii români, mai periculoși decât migranții”, spune ministrul austriac de interne. El a susținut că au fost deportați mai mulți cetățeni români decât migranți ilegal.
Austria, prin Karl Nehammer, pune la punct un plan foarte controversat, de aşa-zisă rezolvare a probleme migrației și a aşa-zisei infracţionalităţi care ar fi generată de aceasta.
Gerhard Karner, ministrul său, a anunţat că vrea să trimită migranții condamnați pentru a-și ispăși pedepsele în Kosovo, aceasta separat de măsurile de analiză ale cererilor de azil în țări terțe.
Ministrul de Interne austriac a declarat că politica mai dură de azil a țării se dovedește deja a fi un succes, invocând o scădere a numărului de migranți fără acte care încearcă să intre în Austria. El a subliniat de asemenea importanța repatrierilor, inclusiv a infractorilor condamnați în Afganistan și Siria.
