Cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, tabăra pro-europeană a primit o nesperată gură de oxigen în confruntarea cu tabăra suveraniștilor. Un mega-scandal politic izbucnit în Austria este totodată un avertisment dat celor care vor să sprijine partide eurosceptice referitor la legăturile acestor formațiuni cu Rusia.
În după-amiaza zilei de vineri, 17 mai, publicațiile germane „Der Spiegel“ şi „Süddeutsche Zeitung“ au publicat o înregistrare video cu camera ascunsă, a cărei origine nu a fost stabilită. Este vorba de un fragment de circa 20 de minute dintr-o înregistrare mai amplă, de peste șase ore, realizată într-o pensiune din Ibiza în iulie 2017.
Imaginile îl arată pe Heinz-Christian Strache, până recent vicecancelar al Austriei, stand de vorbă cu o femeie care pretinde că este nepoata unui oligarh rus. În imagini mai apare și Johann Gudenus, de asemenea politician FPÖ.
Strache îi promite femeii contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru Partidul Libertății (FPÖ), formaţiunea de extremă dreaptă aflată la guvernare, al cărei președinte a fost până recent. Finanțarea s-ar fi făcut netransparent, ilegal, prin intermediul unei fundații caritabile.
Discuția a avut loc cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare austriece din acel an, care a dus la formarea alianței dintre extrema-dreaptă și conservatorii din Partidul Popular(ÖVP), ai cancelarului Sebastian Kurz.
Mai mult, Strache îi sugerează femeii să cumpere cel mai influent cotidian austriac, „Kronen Zeitung“, şi să-i înlocuiască pe unii jurnaliști cu apropiaţi de FPÖ, mișcare care se spera că va propulsa partidul la 34%.
Tsunami politic
Înregistrarea a aruncat scena politică austriacă în aer, spulberând coaliția de guvernare în timp record. Sâmbătă, 18 mai, după doar 26 de ore de la apariția poveștii în presă, Heinz-Christian Strache şi-a dat demisia din postul de vicecancelar şi din cel de preşedinte al FPÖ.
El a acuzat, total necredibil, „o campanie de dezinformare“ împotriva sa. A admis însă că a căzut cu naivitate într-o capcană întinsă de nişte „agenţi provocatori“, care l-au invitat la o întâlnire „stropită cu alcool“, într-o vilă în care aceştia instalaseră microfoane şi camere ascunse.
O captură din înregistrarea video care a declanșat criza politică
Luni, 20 mai, coaliţia guvernamentală dintre conservatori și extrema-dreaptă s-a rupt. Cancelarul conservator Sebastian Kurz l-a destituit pe ministrul de Interne, Herbert Kickl, membru FPÖ, pe motiv că nu poate ancheta cu obiectivitate scandalul „Ibizagate“, așa cum a fost el botezat de presa austriacă. „Este clar că domnul Kickl nu se poate ancheta pe sine însuşi“, a subliniat cancelarul.
În replică, luni seara, Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ) a anunţat că-şi retrage toţi miniştrii din Guvernul Kurz, fără să mai aştepte alegerile anticipate, preconizate pentru luna septembrie. FPÖ deţinea cinci portofolii în Cabinetul Kurz: Interne, Externe, Apărare, Transporturi şi Infrastructură, Muncă şi Sănătate.
Până la anticipate, posturile miniștrilor FPÖ vor fi ocupate de tehnicieni și va funcționa un guvern minoritar PPE. Se pare că scandalul le priește conservatorilor lui Kurz, lucru care reiese dintr-un prim sondaj publicat în ziua plecării miniștrilor FPÖ din guvern.
Potrivit sondajului, realizat de Research Affairs şi difuzat de site-ul austriac Öe24, sprijinul faţă de Partidul Popular, formaţiunea cancelarului Sebastian Kurz, a crescut cu 4 %, ajungând la 38 %.
Pe de altă parte, Partidul Libertăţii din Austria a pierdut 5 % în intenția de vot, ajungând la 18 %. Cu toate acestea, procentul nehotărâților este destul de mare, 30%, astfel că un prognostic referitor la cum va arăta ierarhia este greu de dat.
18 luni de scandaluri
Adevărul este că Sebastian Kurz nu-și permitea să rămână la guvernare cu extrema- dreaptă, fără a plăti un cost politic în alegerile pentru Parlamentul European. Ce a unit cele două formațiuni (ÖVP- dreapta conservatoare, și FPÖ- dreapta naţionalistă și eurosceptică) a fost linia dură împotiva imigrației.
În timp, însă, relația s-a deteriorat. „Ibizagate“ a fost scandalul care a umplut paharul conservatorilor din ÖVP, care, într-un an și jumătate de coaliție cu extremiștii de la FPÖ, au pierdut capital politic din cauza scandalurilor declanșate în special de ministrul de Interne, Herbert Kickl. Abia instalat în funcție, Kickl a ordonat o percheziție la sediul serviciilor de securitate internă (BVT), numeroase documente sensibile au fost confiscate, iar instituția a fost astfel compromisă.
Chiar și în aceste zile, fostul ministru de Externe austriac Karin Kneissl, din partea FPÖ, a declarat că este dispusă să danseze din nou cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Vara trecută, ea a valsat cu liderul de la Kremlin, pe care l-a invitat la propria nuntă, într-un moment în care Austria asigura preşedinţia rotativă a Consiliului UE. „Poate voi dansa din nou cu el săptămâna viitoare, voi fi la Moscova“, a spus Kneissl pe un ton glumeţ.
În mod ciudat, cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunțat că o va păstra în guvern, pe același post de ministru de Externe.
Liderii pro-UE profită
Scandalul „Ibizagate“ le-a ridicat mingea la fileu liderilor pro-europeni, care au avertizat alegătorii asupra pericolelor în cazul votării extremei drepte, în aceste alegeri cruciale pentru viitorul Europei.
Liderul conservatorilor europeni din PPE, germanul Manfred Weber, a precizat că a învăţat o „lecţie clară“, aceea că „nu trebuie să le dăm acestor radicali vreo influenţă asupra Europei noastre“.
Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat la rezistență împotriva „politicienilor care sunt de vânzare“, o trimitere directă la scandalul din Austria.
Înregistrarea video de la Ibiza arată un lider politic „care nu are în mod clar interesul Europei la suflet“, a comentat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE).
Probleme pentru extremiști
Scandalul Strache reprezintă o lovitură destul de dură pentru mișcarea suveranistă europeană, care încearcă să se coaguleze înainte de alegerile europene. Șefa extremei drepte franceze, Marine Le Pen, aliata FPÖ, s-a distanţat de fostul lider austriac, căruia i-a reproşat că a săvârșit o „greșeală gravă“.
Ne confruntăm cu greşeala unui om care este o greşeală gravă. De altfel, ea a fost imediat sancţionată prin demisia sa, nu doar din postul de vicecancelar, dar şi din cea de preşedinte al FPÖ“, a spus Le Pen, citată de FranceInfo.
„Ea s-a întrebat de ce aceia care au întins această capcană în iulie 2017 nu au făcut publică înregistrarea video mai din timp, pentru a-l împiedica pe Heinz-Christian Strache să devină vicecancelar.
Marine Le Pen a apreciat că înregistrarea video nu are „legătură“ cu Rusia. „Oamenii care i-au propus bani (lui Strache- n.red.) nu sunt ruşi’’, a spus ea. Fapt confirmat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Este o istorie cu care nu avem nimic de a face şi care nu poate avea nimic de a face cu noi“, a insistat el.
