În „ajunul” învestirii lui Trump, aliați NATO trimit mai multe trupe împotriva Rusiei.
Pe fondul îngrijorării că SUA va lăsa baltă aliații și războiul din Ucraina, după ce s-a anunțat că Trump va discuta cu liderul rus, Vladimir Putin, „în primele zile” ale mandatului, europenii au început să-și pregătească strategiile militare.
Vicepreședintele executiv pentru Prosperitate și Strategie Industrială al Comisiei UE și fost ministru francez de Externe, Stephane Sejourne a declarat luni că „americanii rămân aliații blocului „dar își vor apăra mai mult interesele”.
În „ajunul” învestirii lui Trump, aliați NATO trimit mai multe trupe împotriva Rusiei
În fața strategiei americane care „încearcă să recalibreze relațiile comerciale, europenii ar trebui să își poată apăra interesele”, a spus Sejourne, făcând un apel la unitate europeană.
„Există oportunități în această discuție, în special despre tema celei de-a doua asigurări de viață după NATO, care este apărarea europeană. Trebuie să putem profita de această oportunitate, americanii vor să se degajeze de Europa pentru a se concentra asupra Pacificului, este momentul să realizăm apărarea europeană”, a subliniat Sejourne.
Remarcând că Administrația Trump folosește „limbajul forței”, Sejourne a spus că „cea mai mică inconsecvență europeană ar fi considerată o slăbiciune”.
Astfel, Germania ia în considerare trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, admite posibilitatea de a trimite trupe germane de menținere a păcii în Ucraina pentru a crea un mediu sigur, potrivit Militarnyi.
În cadrul unui dialog cu jurnaliştii, răspunzând la o întrebare despre posibila desfășurare a trupelor germane în zona tampon dintre Ucraina și Rusia, Pistorius a remarcat că discuția despre această inițiativă va deveni relevantă când va veni momentul.
Ministrul a subliniat, de asemenea, că Germania, ca cel mai mare partener al NATO în Europa, va juca un rol important și va avea responsabilitatea în cooperarea internațională.
Suedia a trimis 550 de militari și tehnică militară în Letonia
Suedia a trimis sâmbătă 550 de militari de la unul dintre batalioanele sale mecanizate de infanterie la Riga, Letonia, pentru a se alătura unei brigăzi multinaționale conduse de Canada pe flancul estic al NATO.
❗️The 🇸🇪Swedish Navy, together with the Swedish Air Force, provided sea transportation for the Swedish battalion,to 🇱🇻Latvia pic.twitter.com/YKUvnq4JUe
— 🪖MilitaryNewsUA🇺🇦 (@front_ukrainian) January 20, 2025
Letonia se învecinează cu Rusia la est și cu Belarus la sud, de unde se ațteaptă la un atac în strategia războiului lui Putin de a reface influența Uniunii Sovietice.
Forțele armate suedeze, într-un comunicat de presă oficial, au declarat că desfășurarea a marcat „cel mai mare angajament al țării de până acum de la aderarea la NATO” în martie 2024, potrivit Kyiv Post.
Forțele armate suedeze au declarat că trupele și un număr nespecificat de vehicule din Batalionul 71, parte a Regimentului Skåne de Sud, au debarcat sâmbătă de pe feribotul din Riga, păzite de unități din Garda Națională letonă.
Odată cu militarii, au fost debarcate și vehicule blindate suedeze CV90 pe șenile, un model prezent pe frontul ucrainean și apreciat pentru capacitățile sale moderne.
Army Recognition scrie că Suedia a desfășurat 48 de tancuri CV90 și 12 tancuri Strv 122 pentru misiune. Se spunea că Regimentul Skåne de Sud, cu o putere totală de 1.100 de militari, cuprinde batalioanele 71 și 72 Mecanizate.
Batalionul va fi staționat lângă Adazi, la nord-est de Riga, într-o tabără condusă de Danemarca, împărțită semestrial cu Suedia, se arată în comunicatul de presă.
Misiunea va dura inițial șase luni, iar autoritatea batalionului va fi transferată brigăzii în februarie odată ce batalionul se va stabili în tabăra Valdemar de la Adazi.
Călătoria a fost escortată de Forțele Aeriene Suedeze și de unități din marina suedeză și letonă. HSwMS (Nava Majestății Sale Suedeze) Karlstad (K35), o corvetă suedeză pusă în funcțiune în 2015, a fost văzută escortând feribotul.
În comunicatul său de presă, Brigada Multinațională NATO Letonia (MNB-LVA), condusă de Canada, a recunoscut că suedezii s-au alăturat misiunii, subliniind că este „una dintre cele opt brigăzi NATO staționate de-a lungul graniței de est a alianței”.
La 12 ianuarie, Suedia și-a anunțat de asemenea decizia de a trimite până la trei nave de război și o aeronavă de supraveghere ASC 890 pentru a consolida apărarea NATO împotriva sabotării infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Forțele de operațiuni speciale franceze active în regiunea Kursk?
Președintele francez, Emmanuel Macron, a fost primul care a discutat despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, în ianuarie 2024. El a subliniat că nu va dezvălui toate detaliile planurilor sale, deoarece acest lucru ar putea afecta securitatea Franței.
O lună mai târziu, în februarie 2024, el și-a reiterat poziția și a subliniat că Franța este gata să trimită oricând un contingent al armatei franceze.
Acum, analiștii militari ruși scriu pe Telegram că au primit filme și mărturii care ar arăta că forțe de operațiuni speciale franceze au fost recent desfășurate în regiunea Kursk, ca răspuns la prezența militarilor nord-coreeni în teatrul de operații.
Canalele de informații distribuie chiar și fotografii ale militarilor purtând ecusoane ale armatei franceze și susțin că prezența francezilor ar putea fi reală, mai ales că au și desfășurat exerciții în acest sens.
Bloggerii militari ruși scriu că francezii ar putea acționa ca instructori și consilieri ai Forțelor de Operații Speciale ale Ucrainei, care au fost desfășurate în regiunea Kursk.
„Grupul Forțelor de Operațiuni Speciale „Sud” al Ucrainei se află în vecinătatea Sudzha. Participarea directă la ostilități este puțin probabilă, dar posibilă sub un steag fals”, scriu analiștii ruși.
„Trebuie remarcat că specialiștii occidentali participă la operațiuni de luptă, studiază tactica războiului modern pentru a-și pregăti ulterior trupele pe realitățile operațiunii speciale din Ucraina.”
Ce va vorbi Trump cu Putin
Atât ucraineii, cât și aliații săi din NATO așteaptă mult mediatizate convorbire Trump-Putin, despre oprirea războiului din Ucraina.
Ceea ce se cunoaște până în prezent este faptul că Trump vrea să promită eliminarea apartenenței la NATO a Ucrainei de pe ordinea de zi, dar fără să se renunțe definitiv la această posibilitate.
Al doilea „pas” al lui Trump ar fi propunerea de înghețare a luptei de-a lungul liniei actuale a frontului și posibila desfășurare de trupe de menținere a păcii, scenariu care este respins de Moscova.
Nici la Kiev, acest scenariu nu este de luat în seamă deoarece nu va rezolva problema agresiunii ruse și a restabilirii integrității teritoriale a Ucrainei.
