Pe măsură ce amenințarea Rusiei la adresa Europei este tot mai mare, tot mai multe țări reintroduc stagiul militar obligatoriu. Unele extind această măsură și în cazul femeilor.
În unele țări, a început deja recensământul femeilor eligibile pentru recrutare, în schimb în România, țară aflată în prima linie, subiectul este unul „tabu”.
Criză de militari în Europa. Femeile, chemate la arme. Revine armata obligatorie și în România?
Au început deja creșterile bugetelor militare în țările membre NATO, iar în Uniunea Europeană se vorbește deschis despre creșterea industriei militare europene.
Un număr tot mai mare de state vecine Rusiei solicită reintroducerea unei armate obligatorii, în condițiile în care în multe țări europene cresc temerile legate de un război în vecinătatea lor. Acestea se tem că Rusia ar putea ataca unul dintre vecinii săi, relatează Mfor.
Problema creșterii numărului de militari a devenit recent mai proeminentă.
În Europa, doar Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Cipru, Estonia, Norvegia și Elveția au în prezent o recrutare obligatorie de diferite durate (de obicei 6-12 luni).
Foto: Facebook/Forțele Terestre Române
„Femeile-viking”, din nou la luptă
Danemarca a început, de asemenea, să pună în aplicare pentru prima dată un plan pentru recensământul și posibila recrutare a femeilor.
Începând cu 2026, femeile daneze vor fi obligate să își îndeplinească serviciul militar, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării țării și pentru a atinge obiectivele NATO. Premierul Mette Frederiksen a subliniat:
"Nu ne înarmăm pentru că vrem război, ci pentru a-l preveni", adăugând că serviciul militar obligatoriu pentru femei va contribui la promovarea "egalității depline între sexe".
Durata serviciului militar de bază va crește de la patru luni la unsprezece luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Citește și: Ce țară din UE cere arme nucleare pe teritoriul ei? E la 700 km de România
În prezent, armata daneză are 20.000 de membri, dintre care 9.000 sunt militari profesioniști.
Anul trecut, aproximativ 25% dintre cei care au făcut serviciul militar erau femei, acesta fiind voluntar până acum.
În Estonia, toți bărbații cu vârsta de peste 18 ani sunt obligați să servească, dar femeile nu sunt obligate să facă acest lucru și pot decide singure dacă vor sau nu să servească pentru o anumită perioadă.
Citește și: Rusia amenință Occidentul: „Prezența militară NATO în flancul estic duce la escaladarea tensiunilor”
Există programe de formare în multe țări, iar în unele țări bărbații pot fi chemați de mai multe ori pentru câteva săptămâni până la vârsta de 50 de ani.
Există și altele în care caracterul obligatoriu este doar suspendat și poate fi ordonat de șeful statului în orice moment, la cererea parlamentului.
Președintele Ucrainei a prezentat recent un proiect de lege de modificare a legii pentru a rezolva situația multor recruți, iar noul decret permite chiar angajarea femeilor străine pe bază de contract dacă există posturi vacante care pot fi ocupate de personal militar de sex feminin.
Revine armata obligatorie și în România?
Generalul (R) Virgil Bălăceanu, fost reprezentantul României la NATO a declarat că în cazul în care MApN nu poate recruta suficienți militari voluntari, astfel încât să acopere deficitul uriaș din efectivele Armatei Române, ar fi nevoie de reintroducerea stagiului militar obligatoriu.
Foto: Facebook/Forțele Terestre Române
"Tinerii ar trebui să ştie că, dacă voinţa politică nu se manifestă şi printr-un cadru legislativ adecvat nu găsim acele forme de pregătire a rezervei, deci, a rezerviştilor, pe înţelesul tuturor, pe baza voluntariatului, într-un timp relativ scurt, să zicem, în următorii 5-7 ani, România va trebui, va fi obligată să reintroducă serviciu militar obligatoriu.
Apărarea şi descurajarea nu este a momentului de astăzi, apărarea şi descurajare este un proces care a început, este accelerat în NATO, necesită timp, dar necesită participarea tuturor statelor," a declarat generalul Bălăceanu.
Câți români ar pleca pe front să apere România în caz de război cu Rusia?
Un sondaj realizat de IRES a arătat că peste 44% dintre români doresc ca serviciul militar să devină obligatoriu, însă doar (38%) respondenţi bărbaţi spun că s-ar înrola ca voluntar sau rezervist (după caz) pentru a-şi apăra ţara.
Foto: Facebook/Forțele Terestre Române
Totuși, dacă ne raportăm la totalul bărbaților din România cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, numărul celor care ar merge cu arma în mână să-și apere țara ar trece de 3,5 milioane de români.
Pe de altă parte 44% ar alege să rămână în ţară, dar să nu se înroleze în armată, iar 9% dintre intervievaţi spun că ar pleca din România în acest caz.
Mai mult, 8 din 10 români au încredere că NATO ar apăra România în caz de atac.
Studiul a fost publicat cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, analizând percepțiile românilor față de alianța politico-militară și atitudinile acestora privind situația generală din țară și din regiune, în contextul războiului din Ucraina.
Conform datelor, aproximativ o treime dintre români consideră că dotarea armatei este deficitară, iar trei sferturi sunt de acord să se aloce mai multe fonduri pentru apărare.
De ce nu se înrolează tinerii în Armata Română?
În timp ce mai multe țări europene, precum Germania, Franța, Olanda și Belgia, încep să ia în considerare reintroducerea stagiului militar obligatoriu și multe femei aleg în mod voluntar să intre în armată situația din România este complet diferită.
Foto: Facebook/Forțele Terestre Române
Chiar dacă țara se află în prima linie, iar o eventuală „cădere” a Ucrainei ar aduce Rusia în vecinătatea directă, românii nu sunt deschiși să revină la serviciul militar obligatoriu.
Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani sunt categoric împotriva unei asemenea măsuri. Potrivit unui sondaj, 72% dintre aceștia resping revenirea la stagiul militar obligatoriu, iar doar 11% susțin introducerea acestuia.
De asemenea, în proporție de 77%, tinerii refuză ideea unei pregătiri minime în caz de război. Unul dintre argumentele principale împotriva revenirii la stagiul militar obligatoriu este situația financiară. În trecut, o carieră militară era atractivă datorită stabilității și lipsei riscului unui conflict armat iminent. Însă acum, riscul unui război cu Rusia este perceput ca fiind mai real decât înainte, având în vedere contextul geopolitic actual.
Datele arată că România dispune de mai puțin de 2.000 de rezerviști voluntari, în timp ce alte țări, precum Polonia, au de aproape 40.000. Unul dintre motivele care descurajează tinerii să se înroleze în armată este remunerația.
Salariile în Armata Română sunt relativ modeste, cu soldații pe care s-ar baza România într-un eventual război cu Rusia câștigă salariul minim pe economie, respectiv 2.236 lei.
În aceste condiții, este dificil de crezut că tinerii care ar dori să urmeze o carieră militară și să-și apere țara în caz de nevoie, vor fi încurajați să o facă atunci când se confruntă cu dificultăți financiare lunare.
Iată cât se câștigă în Armata Română
Maior – 5.019 lei ( se adaugă sporuri)
Căpitan – 4.324 lei (se adaugă sporuri)
Locotenent gradație 4 – 3.445 lei
Sublocotenent – 2.958 lei
Plutonier gradație 4 – 3.107 lei (se adugă sporuri)
Sergent major – 2.933 lei (se adaugă sporuri)
Sergent gradația 4 – 2.618 lei
Caporal gradație 4 – 2.437 lei ( se adaugă sporuri)
Soldat – 2.236 lei
