În prima jumătate a anului, autoritatea a deschis 576 de anchete care implică miliarde de euro în potenţiale daune la bugetul UE.
„Pentru prima dată, o instituție a UE are acum permisiunea să investigheze statele membre, să depună acuzații pe cont propriu și să dispună confiscarea bunurilor. Nu este deloc surprinzător, poate, că Kovesi nu este tocmai binevenită peste tot", scrie Der Spiegel, care a publicat un articol amplu dedicat șefei EPPO.
Kövesi, în vârstă de 49 de ani, s-a mutat în orașul Luxembourg pentru noul loc de muncă. Orașul bogat, cu ritmul său lejer, îi este străin, iar când își laudă noua casă, urmează rapid un zâmbet ironic. La fiecare pas al carierei, spune ea, credea că are cea mai grea slujbă din lume. „Când am venit aici, am crezut că aceasta este într-adevăr cea mai dificilă și mai interesantă slujbă”.
Multe dintre camerele de la cele 18 etaje ale sediului EPPO sunt încă goale. Cea mai mare parte a personalului ei este repartizat în cele 22 de state membre UE care au optat pentru a participa la lucrările Parchetului European. Noul procuror vrea să arate că Europa îi pedepsește pe cei care ar încerca să facă rău contribuabililor europeni. „Victoria noastră va fi obținută atunci când oamenii au încredere în EPPO”, spune ea.
În cele din urmă, acea victorie va fi determinată de faptul dacă UE poate lua măsuri comune împotriva delictelor financiare. Momentan, nu pare să fie cazul. În primul rând, paradisul fiscal Irlanda încă nu a fost de acord să coopereze cu agenția și nici Polonia și Ungaria, două țări care și-au subminat propria justiție de ani de zile, subliniază sursa citată.
Dincolo de asta, mult depinde de Kövesi când vine vorba de posibilitatea ca agenția europeană de investigație să aibă succes. Practic, este o sarcină aproape imposibilă: în calitate de investigator de top al Europei, va trebui să-și facă dușmani în peste 20 de țări. În același timp, ea trebuie, de asemenea, să atragă de partea ei cât mai multe țări posibil pentru a crește resursele și influența agenției sale. Ea trebuie să-și păstreze independența și să păstreze distanța în același timp. Cel mai important, însă, va trebui să ridice profilul EPPO în Europa. Fiecare zi este o luptă pentru a determina când poate arunca armura în care s-a îmbrăcat.
Kövesi a aplicat pentru prima dată pentru post în urmă cu trei ani. Un videoclip cu interviul ei de angajare o arată apărând în fața membrilor Parlamentului European din Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Trei candidați erau încă în cursă și fiecare a avut șapte minute pentru a se prezenta. La acea vreme, Kövesi era încă străină de scena UE. În Consiliul de Miniștri, puternicul organism al UE care reprezintă liderii statelor membre, un candidat concurent era favoritul clar.
Chiar și propriul său guvern din România a fost împotriva sa. În capitala României, București, politicienii se adunau împotriva ei, iar posturile TV afiliate statului au dus campanii negative. Hackerii și-au propus chiar să-i spioneze familia și prietenii. „Sunt conștientă că ați fost expuși la o mulțime de informații negative despre mine”, le-a spus ea parlamentarilor europeni. „Nu am absolut nimic de ascuns”.
Kövesi a crescut în Mediaș, un oraș liniștit din Munții Carpați. A studiat dreptul la Cluj- Napoca cu mult înainte ca România să devină membră a UE. Cea mai importantă apariție internațională a ei a venit în adolescență, la 16 ani, când a jucat baschet la echipa națională de tineret, care s-a clasat pe locul doi la Campionatele Europene din 1989. Chiar și la echipa sa de baschet, Kövesi a fost adevăratul lider, a spus antrenorul ei jurnaliștilor în interviuri.
La începutul carierei, mulți au subestimat-o. Tatăl ei a sfătuit-o să devină notar public, dar Kövesi a ignorat sfatul și a urmat o carieră de procuror.
Pe la 20 și ceva de ani, a început să investigheze crima organizată din Sibiu. La 33 de ani, a devenit prima femeie procuror general al României, aducând o gură de aer proaspăt domeniului. Ea a stabilit cazuri de bune practici și a recuperat banii contribuabililor prin confiscări. „A fost o revoluție”, își amintește avocatul român Marius Bulancea, care a cunoscut-o pe Kövesi în anii 2000 și acum lucrează cu ea la EPPO.
Citește și:
Șofer rămas blocat cu duba sub un pasaj de pe autostradă în Arad: „Marfar cabrio încă nu am văzut”
Când vor fi încărcate voucherele sociale. Ciucă anunță că primele carduri au fost distribuite
În 2013, Kövesi a preluat funcția de șef al agenției naționale anticorupție DNA. Biroul a fost un ghimpe în coasta guvernului de la București, care a încercat să-i împiedice activitatea, acordându-i un buget mic. La vremea respectivă, România se afla pe locul 69 la Indicele de percepție a corupției al Transparency International, un rezultat slab, pe care mulți politicieni din țară nu-l considerau problematic.
În timpul mandatului lui Kövesi, însă, corupția a devenit problema dominantă în țară. În urma unui incendiu din clubul bucureștean Colectiv, care a ucis 65 de persoane, mii de oameni au ieșit în stradă cu pancarte pe care scria: „Corupția ucide”. Agenția lui Kövesi a preluat ancheta și ea a devenit aproape un idol al mișcării anticorupție.
Guvernul român, între timp, plănuia să introducă o lege în timpul mandatului lui Kövesi care să facă din corupție o infracțiune pedepsită doar dacă depășea daune de 44.000 de euro. Iar când s-a declanșat o anchetă de corupție împotriva lui Liviu Dragnea, șeful partidului de guvernământ, cabinetul a încercat să scape activ de procuror. Kovesi a primit amenințări și avea motive să se teamă pentru viața ei. Ea descrie concedierea ei finală din funcție, în 2018, de către președintele Klaus Iohannis drept „cel mai rău moment din viața mea”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis ulterior că demiterea ei a fost ilegală.
Între timp, însă, Kövesi dobândise o reputație destul de mare la Bruxelles pentru neînfricarea ei. Sub presiunea Parlamentului European, a fost numită șefa EPPO în 2019, care avea să își înceapă operațiunile doi ani mai târziu. „Nimeni nu întruchipează valorile EPPO așa cum o face ea”, spune fostul concurent Andrés Ritter, care acum face parte din echipa sa. Monika Hohlmeier, președintele Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, o numește „întruchiparea justiției”.
Admirată pentru curaj
Parlamentul și-a pus încrederea în Kövesi în 2019. Mai mult decât ceilalți, ea a susținut voința de a lupta chiar și cu cei mai puternici. Și această reputație este importantă pentru EPPO. Transformarea EPPO dintr-o idee într-o instituție eficientă are nevoie de abilități politice, diplomație, contacte și, cel mai important, anchetatori buni în toată Europa.
Jörg Schröder este unul dintre cei 11 procurori care anchetează în Germania în numele EPPO din iunie 2021. Biroul său din cartierul Neustadt din Hamburg are o vedere asupra navelor containere din portul orașului. Rafturile pentru dosare de pe perete sunt încă aproape goale. La fel ca Kövesi, Schröder a luptat înainte cu crima organizată, dar acum se concentrează pe fraudă și evaziune fiscală.
Când lucrurile merg bine, întrebările pe care le trimite în cadrul investigațiilor sale primesc răspunsuri de la autoritățile din întreaga Europă în câteva minute. Apoi, Poliția Federală Germană și Vama furnizează imediat personalul de care are nevoie, iar EPPO îi prinde pe vinovați. Unii dintre cei pe care i-a prins deja includ intermediari ai organizației mafiote din Calabria „Ndrangheta”. Dar când lucrurile nu merg atât de bine, infractorii iau calea unei țări care nu participă la EPPO, iar Schröder nu mai primește niciun răspuns.
Kövesi nu este membru al niciunui partid politic. Și diplomația nu este punctul ei forte, așa cum recunoaște ea însăși. Ea crede că anchetatorii independenți și diplomații UE sunt o potrivire proastă, oricum. „Slujba noastră nu este diplomația, ci să urmărim penal”, spune ea. Kövesi își descrie rutina zilnică cu cuvintele: multe întâlniri. Dacă o întrebi care este pericolul mai mare – mass-media care face campanie împotriva ei sau birocrația – ea răspunde fără ezitare: birocrația.
La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European a invitat-o pe Kövesi să prezinte un raport de progres privind primul an de activitate al EPPO. În primele șapte luni ale anului 2021, EPPO a lansat aproape 600 de investigații și a confiscat 147 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât costă agenția în sine. UE a majorat bugetul lui Kövesi cu 12 milioane de euro pentru 2022, un succes important pentru șefa EPPO.
Mai mulți membri ai parlamentului i-au mulțumit pentru munca depusă. Dar Kövesi vrea mai mult: pentru ca procurorii să devină și mai independenți de autoritățile naționale, au nevoie de mai multă putere și bani, iar pentru asta, Comisia Europeană trebuie să modifice regulile care guvernează EPPO. EPPO necesită aprobarea Comisiei și a statelor membre pentru ca aceste lucruri să se întâmple.
Până acum însă, acest sprijin lipsește în rândul statelor membre. În primul an de activitate, mai mult de jumătate din investigațiile EPPO au vizat doar patru țări: Italia, Bulgaria, România și Germania. Monika Hohlmeier, președintele Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, dorește să susțină cererea lui Kövesi de un buget mai mare, dar avertizează și că există șanse mari ca problema să rămână „unul dintre ultimele puncte” pe lista de priorități a statelor membre.
