Șeful Statului Major General al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a inițiat discuții telefonice separate cu șeful Statului Major al Apărării britanic, amiralul Tony Radakin, și cu șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Alexander Milley.
Acestea se adaugă la apelurile presante ale șefilor armatei ruse, a seviciilor secrete și ai guvernului rus, care, de duminică, tot anunță că „suntem pregătiți să stabilim un contact adecvat”, după cum a declarat șeful diplomației Serghei Lavrov.
Kremlinul vrea negocieri în privința Ucrainei cu SUA, Germania, Franța, Marea Britanie și Turcia. Luni, 24 octombrie, Moscova a anunțat că „Franța și Germania nu manifestă nicio dorință de a participa la o mediere în conflictul ucrainean” și a lăudat oferta președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a organiza discuții.
„Ankara are o poziție diferită de cea a Parisului și Berlinului și și-a declarat disponibilitatea de a continua eforturile de mediere", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Macron și Scholz nu au arătat nicio dorință de a asculta poziția Rusiei sau de a participa la eforturile de mediere", a precizat el.
Ba mai mult decât a ignora apelurile Rusiei, președintele german Frank-Walter Steinmeier a sosit marți dimineață într-o vizită neașteptată în Ucraina.
Potrivit agenției germane DPA, aceasta este prima călătorie a lui Steinmeier în Ucraina de la 24 februarie, când Rusia și-a lansat operațiunea militară specială în Ucraina.
Concomitent, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Occidentul intenționează să ofere asistență Ucrainei "timp de decenii", menționând că pe ordinea de zi se află un "Plan Marshall al secolului XXI". Acesta a vorbit marți, la Berlin, la deschiderea unei conferințe internaționale privind reconstrucția Ucrainei.
În weekend, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a sunat pe omologii săi american, francez, turc și britanic, transmițând „îngrijorarea” cu privire la posibilele provocări ale Ucrainei cu utilizarea unei „bombe murdare”.
Washingtonul, Londra și Parisul au emis o declarație comună prin care "resping acuzațiile transparente și false ale Rusiei cu privire la Ucraina", sugerându-se că Rusia recurge la astfel de amenințări.
În schimb, Turcia a urmărit să mențină un dialog deschis cu Rusia și țările occidentale în ofensiva militară a Rusiei și a apărut ca un mediator cheie.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a mediat două acorduri între Moscova și Kiev de la începutul ofensivei: reluarea exporturilor de cereale în luna iulie și schimbul de prizonieri din septembrie, unul dintre cele mai mari schimburi.
Deoarece presiunile nu au avut succes, generalul Gherasimiv a reluat inițiativa convorbirilor telefonice, eliminând Franța și Germania de pe agendă.
„La 24 octombrie 2022, șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse - primul ministru adjunct al Apărării al Federației Ruse - generalul de armată Valeri Gherasimov a avut o conversație telefonică cu șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, amiralul Antony Radakin", a precizat Ministerul Apărării într-un comunicat.
Ministerul britanic al Apărării a precizat, într-o declarație pe Twitter, că Gherasimov și Radakin „au convenit asupra importanței menținerii unor canale deschise de comunicare" între Marea Britanie și Rusia, în timp ce „a respins acuzațiile Rusiei potrivit cărora Ucraina plănuiește acțiuni de escaladare a conflictului".
Gherasimov a discutat despre același subiect și cu șeful Statului Major Interarme al SUA, Milley, a precizat Ministerul rus al Apărării într-o declarație separată.
