Aleksey Berezutski, un ofițer din cadrul grupului de mercenari, a publicat pe rețelele de socializare un mesaj de amenințare la adresa Statelor Unite: „Alaska, ne vom întoarce cu siguranță la tine, Rusia!”.
Mercenarii Wagner amenință SUA: "Vom prelua Alaska". Legăturile cu "dulăii" lui Călin Georgescu
Declarația a fost însoțită de imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale, înfășișând grupuri de parașutiști ruși care aterizează pe țărmurile Alaskăi, teritoriul cumpărat de SUA de la Rusia acum mai bine de 150 de ani.
Postarea a devenit virală pe X (fosta rețea Twitter), acumulând peste 14 milioane de vizualizări. Această retorică, tot mai rostogolită în rândul oficialilor ruși, a revenit în discuție, mai ales după declanșarea războiului din Ucraina.
Alaska a fost vândută Statelor Unite de către Rusia în 1867, pentru suma de 7,2 milioane de dolari, conform Tratatului de Cedare. De atunci, teritoriul a rămas sub control american, iar pentru ruși, subiectul nu a fost până de curând o problemă de interes public, mai ales că la momentul vânzarii, rușii considerau că au făcut un "deal bun", dat fiind faptul că ei considerau acel teritoriu, doar "un pământ înghețat și gol de resurse". Cu toate acestea, retorica a fost reactivată în ultimii ani de către oficiali de rang înalt ai Rusiei, potrivit defence-blog.com.
Citește și: Cine a fost generalul George Pomuț, românul care a ajutat SUA să cumpere Alaska de la Rusia?
În iunie 2022, Vyacheslav Volodin, președintele Dumei de Stat a Rusiei, a declarat: „America ar trebui să-și amintească întotdeauna: există o parte a teritoriului său care a aparținut Rusiei — Alaska”. Această afirmație a fost considerată o provocare retorică în contextul escaladării tensiunilor dintre SUA și Rusia, după începerea războiului în Ucraina.
Un alt element care a amplificat discursul despre Alaska a fost semnarea de către președintele Vladimir Putin, în ianuarie 2024, a unui decret prin care se alocă fonduri pentru investigarea și înregistrarea proprietăților rusești în străinătate. Deși Alaska nu a fost menționată explicit, mai mulți bloggeri militari ruși au speculat că această acțiune ar putea include încercări de a invalida vânzarea teritoriului din 1867.
Citește și: Rușii dau târcoale teritoriului SUA. Până unde au ajuns submarinele rusești?
Reacția Statelor Unite
Guvernul american a respins aceste declarații ca fiind absurde. Vedant Patel, purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat al SUA, a afirmat: „Cred că pot vorbi în numele tuturor celor din guvernul SUA și pot spune că Putin cu siguranță nu va primi Alaska înapoi”.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte al Federației Ruse, a răspuns ironic pe rețelele de socializare: „Potrivit reprezentantului Departamentului de Stat, Rusia nu va primi încă o dată Alaska, pe care a vândut-o în secolul al XIX-lea. Ei bine, atunci vom aștepta întoarcerea ei oricând. Războiul este acum inevitabil”, adăugând un emoji zâmbitor la finalul mesajului.
Wagner și legăturile cu mercenarii lui Călin Georgescu
Horațiu Potra, un român originar din Mediaș, a fost identificat într-o anchetă realizată de Deutsche Welle ca fiind un mercenar activ în conflictele din Congo. Potra, supranumit „Mașinăria de război”, este cunoscut pentru legăturile sale cu gruparea de mercenari Wagner, fondată de Evgheni Prigojin, dar și pentru conexiunile cu anturajul rusofilului Călin Georgescu.
Citește și: Mercenarul lui Georgescu îl amenință pe Iohannis. Potra: Voiam să-i dau un test și Bucureștiul cădea
Acesta a fost anterior acuzat de deținere ilegală de arme de foc și de implicare într-o rețea de traficanți de droguri. Deși a fost eliberat în urma unui proces lung, el a primit anterior o condamnare de 2 ani și 8 luni de încălcare a regimului armelor și munițiilor, pedeapsă care a fost suspendată.
După eliberare, Potra a părăsit România, stabilindu-se inițial la Londra. Fotografiile postate de acesta pe rețelele de socializare l-au arătat într-un mediu urban până când, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, a anunțat că s-a întors în Africa.
Citește și: Discuțiile secrete ale grupării lui Potra, dezvăluite: planul atacului de la București făcut public!
Imaginea postată de Potra într-o zonă de conflict, alături de soldați africani înarmați cu mitraliere AKM, a stârnit controverse și a confirmat revenirea sa în rândul mercenarilor activi din regiune.
Horațiu Potra a fost membru al Legiunii Străine Franceze într-o perioadă intensă de activitate militară în Africa în anii 1990. Ulterior, s-a implicat în mai multe conflicte din regiune, fiind cunoscut pentru activitatea sa în Republica Centrafricană, unde a antrenat forțele de securitate personale ale președintelui de atunci, Ange-Félix Patassé. De asemenea, Potra a oferit instruire militară insurgenților din Ciad, fiind perceput ca un specialist în războiul de gherilă.
Citește și: Stenogramele apelului disperat la 112 care a salvat România. Întreaga conversație reclamant-polițist
Ancheta Deutsche Welle a relevat că Horațiu Potra și-a reînnoit activitatea militară în Congo, unde ar antrena soldați și mercenari locali. De asemenea, se presupune că ar avea legături cu gruparea Wagner, ceea ce ar explica prezența sa în Africa, un continent unde Wagner și-a extins influența prin contracte de securitate și minerit.
Reamintim că, recent, Potra, mercenarul din anturajul lui Călin Gerogescu a fost eliberat din arestul preventiv, după ce autoritățile au percheziționat proprietățile sale și au găsit peste 2 milioane de euro în numerar, în diverse valute. El nu are voie să participe la nicio adunare publică și trebuie să poarte o brățară electronică.
Citește și: Câți bani au câștigat Potra și Sechila, oamenii lui Călin Georgescu, în Legiunea Străină?
Avocata sa, Christiana Mondea, a refuzat să comenteze cu privire la originea acestor fonduri. Poliția a declarat că a găsit în mașina sa arme de foc, macete, săbii, o dronă profesională și mai mult de 20.000 de euro în numerar, care „ar fi fost destinate să fie folosite pentru a incita unele persoane să comită infracțiuni în timpul unor adunări publice neautorizate și pentru a le recompensa”.
Mondea a declarat pentru FT că Potra tocmai aterizase în România după ce lucrase în Congo, luase o mașină și plecase spre București pentru a-și vedea copiii mici. Ea nu a putut explica armele aflate în posesia sa sau asocierea clientului său cu cei 20 de bărbați înarmați care au fost, de asemenea, reținuți.
Georgescu a negat inițial că îl cunoaște pe Potra. Luni, când a fost confruntat cu fotografii care îi arătau împreună, el a declarat că nu își putea „aminti cu precizie” când l-a văzut ultima dată pe Potra și a spus că a fost la ferma respectivă pentru a lua lecții de echitație și pentru a filma clipul.
Citește și: VIDEO. Călin Geogescu s-ar fi întâlnit la Ciolpani cu Potra și Sechila. Imagini cu mașinile lor
Maskirovka dictaturii de la Kremlin
Analiștii politici susțin că aceste declarații nu trebuie interpretate ca o amenințare militară serioasă, ci mai degrabă ca o tehnică de propagandă destinată publicului intern din Rusia. Retorica naționalistă este folosită pentru a consolida sprijinul față de politicile Kremlinului, în contextul izolării internaționale și al sancțiunilor economice.
Specialiștii subliniază că astfel de mesaje servesc la distragerea atenției de la crizele interne cu care se confruntă regimul lui Vladimir Putin. De asemenea, utilizarea imaginii Alaska — un simbol al pierderii teritoriale istorice — are rolul de a stimula emoțiile naționale și de a proiecta forța și ambiția geopolitică a Rusiei.
