Ministerul rus de Externe a comunicat vineri răspunsurile date de ministrul Serghei Lavrov la conferința de presă de la Geneva, de după întâlnirea acestuia cu omologul său american, Antony Blinken.
La speculațiile că Rusia vizează în mod explicit, în scris, că Ucraina și Moldova nu vor fi primite în NATO, Ministerul rus de Externe a precizat că nu este vorba numai de aceste două țări.
„Este vorba despre retragerea trupelor, echipamentelor și armelor din țări străine, precum și despre alte măsuri care vizează restabilirea configurației din 1997 a acelor țări care nu erau membre NATO la acel moment și care include atât Bulgaria, cât și România”, a subliniat Lavrov la conferință.
Citește și
Rusia ultimatum, o săptămână pentru garanții scrise. SUA încep evacuarea Ambasadei de la Kiev
Președintele Iohannis a convocat CSAT pentru situația de securitate de pe Flancul Estic al NATO
La 17 decembrie 2021, Ministerul rus de Externe a trimis cererile sale de securitate între Rusia și Statele Unite și un proiect de acord privind asigurarea securității Rusiei și a statelor membre NATO.
Documentele fac referire la Actul fondator privind relațiile reciproce, cooperarea și securitatea dintre NATO și Federația Rusă semnat în mai 1997, prin care Moscova și blocul condus de Occident „nu se consideră adversari” și care definea un „mecanism de consultare, cooperare, luarea deciziilor în comun.”
Extinderea NATO nu a avut loc în urma unei consultări cu Rusia, iar acum NATO este adversarul Moscovei, potrivit ministrului rus de Externe.
Ungaria, Polonia și Republica Cehă au aderat la NATO în 1999, urmate de Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia și Estonia în 2004, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017 și Macedonia de Nord în 2020.
NATO continuă să-și urmeze politica ușilor deschise.
