Astfel de întâlniri au loc de obicei la Bruxelles, dar, cu restricțiile de călătorie cauzate de coronavirus, NATO a decis să organizeze cel puțin o întâlnire pe an în alte orașe din Alianță, scrie „Radio Europa Liberă”.
Anul trecut, capitala Letoniei, Riga, a găzduit miniștrii de externe. A fost un număr limitat de jurnalişti prezenţi, iar distanţarea socială a fost norma.
Potrivit unui diplomat NATO, nu este o coincidență că o întâlnire ministerială are loc din nou într-o țară membră de pe flancul estic al alianței. Desfășurarea acesteia la București transmite un mesaj clar: NATO este foarte prezentă într-o regiune apropiată de războiul din Ucraina.
Este prima reuniune a miniștrilor de externe aliați pe care o găzduiește România, de când a intrat în NATO în 2004 și prima reuniune importantă a Alianței pe care țara noastră o organizează după Summitul de la București din 2008.
Miniștrilor de externe ai Alianței li se vor alătura omologii lor suedezi și finlandezi, aceștia din urmă doar ca invitați, deoarece Turcia și Ungaria încă nu și-au ratificat cererile de aderare.
Budapesta a anunțat recent că intenționează să dea undă verde Suediei și Finlandei în februarie, în timp ce discuțiile prelungite dintre Suedia și Turcia sunt de așteptat să continue până în 2023.
„Probabil că subiectul nu va fi abordat prea mult în România, așa cum a devenit mult mai mult o problemă bilaterală”, punctează jurnaliștii Radio Europa Liberă.
Totuși, la întâlnire va fi prezenți și un grup de alți miniștri de externe non-NATO. Va fi prezent Dmitro Kuleba din Ucraina, la fel ca și miniștrii de externe din Bosnia-Herțegovina, Georgia și Moldova. Ultimul trio va avea una dintre cele patru sesiuni de lucru pe parcursul celor două zile dedicate lor.
În declarația de la finalul summitului NATO de la Madrid din iunie, liderii au recunoscut „mediul de securitate schimbat din Europa” și au adăugat că „am decis noi măsuri pentru a intensifica sprijinul politic și practic adaptat partenerilor, inclusiv Bosnia-Herțegovina, Georgia și Republica Moldova”.
Vor exista mai multe antrenamente comune, mai mulți consilieri NATO în vizită și mai mult sprijin pentru apărarea cibernetică a țărilor. În ceea ce privește Bosnia și Georgia, acest lucru este perfect logic, deoarece cele două țări, împreună cu Ucraina, sunt candidate la aderare.
Dar Moldova? Țara este neutră din punct de vedere constituțional, iar NATO are un birou civil de legătură la Chișinău doar de la sfârșitul anului 2017. Este interesant de menționat că Moldova este singura țară din reuniune care nu este nici membră și nici nu și-a manifestat intenția de a adera la Alianță. Este pentru prima dată când Republica Moldova este invitată la un astfel de eveniment.
Ce i se va promite concret Ucrainei
Întâlnirea de la București este simbolică dintr-un motiv evident: are loc în sala în care a fost semnată o declarație- cheie la summit-ul NATO în 2008.
Pentru ucraineni și georgieni, acest lucru este foarte semnificativ. A fost momentul în care liderii NATO - pentru prima dată - au declarat oficial că cei doi vor deveni membri ai alianței. Nu a fost stabilită nicio dată, dar NATO a reiterat adesea că „decizia de la București” este valabilă, deși de atunci s-au înregistrat puține progrese.
Se va discuta despre extindere, dar nu vor fi luate decizii, mai ales că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reaplicat simbolic pentru aderarea la NATO, după ce Rusia a susținut că a anexat mai mult pământ ucrainean pe 30 septembrie.
Se va vorbi, totuși, despre oferta NATO adresată Ucrainei (și, prin extensie, Georgiei) mult mai mult în perioada premergătoare și, posibil, în timpul următorului summit NATO, programat să aibă loc în capitala Lituaniei, Vilnius, la 11-12 iulie 2023.
Citește și: VIDEO Iohannis, după întâlnirea cu secretarul NATO: E nevoie de mai mulți militari pe Flancul Estic
Țara-gazdă speră că Zelenski însuși și-ar putea face apariția, mai ales că nu a părăsit Ucraina de la începutul războiului. Multe vor depinde de modul în care va progresa războiul până atunci, dar există o oarecare speranță, în special printre membrii estici ai alianței, că Kievului i se va oferi ceva tangibil în ceea ce privește viitoarea aderare la NATO.
Înainte, acest lucru ar fi însemnat acordarea Ucrainei unui așa-numit Plan de acțiune pentru aderare (MAP) - o foaie de parcurs concretă - dar acum mulți oficiali NATO consideră că acest concept este depășit.
Citește și: Băluță cere CNP-ul jurnaliștilor ca să spună ce bani publici „sparge” pe becurile de sărbători
În schimb, există speculații că i se poate promite ceva Ucrainei odată ce războiul s-a încheiat. Ce anume nu este în întregime clar, dar va fi nevoie de niște gimnastică semantică pentru a le face pe plac atât țărilor din Est, care vor să meargă înainte, cât membrilor mai reticenți din Occident.
