Nicolae Ciucă: Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice trebuie să devină un bastion al lumii libere. împotriva ameninţărilor, împotriva ameninţărilor proiectate de Rusia.
Pentru acest lucru, trebuie să strângem rândurile, să ne consolidăm instituţiile şi să parăm atacurile hibride proiectate împotriva noastră, afirmă preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă.
Nicolae Ciucă: Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice trebuie să devină un bastion al lumii libere
Ciucă, care este liferul naţional PNL, vorbeşte atât din punctul de vedere al militarului care şi-a slujit ţara în teatre de operaţiuni militare, cât şi al politicianului care o reprezintă.
"Pentru aderarea la NATO au contat decisiv dorinţa românilor de a fi parte a lumii libere, determinarea şi responsabilitatea clasei politice, profesionalismul şi sacrificiul militarilor noştri", subliniază Nicolae Ciucă.
Ca militar şi comandant spune că a purtat "greutatea şi responsabilitatea" pentru vieţile camarazilor săi.
Citeşte şi: Nicolae Ciucă: România are capacități de apărare similare NATO
"Am condus mai multe misiuni riscante, în care am pierdut tehnică, am avut şi răniţi, dar nu am pierdut nici un camarad. Este lucrul care contează cel mai mult pentru un comandant - să nu piardă niciun om", precizează actualul preşedinte al Senatului.
"Aderarea la NATO şi apartenenţa la Uniunea Europeană au fost marile obiective naţionale ale României postcomuniste. Am reuşit pentru că generaţii succesive şi guvernări succesive au înţeles că, dincolo de ideologii şi preferinţe, sunt momente în care politica internă, orgoliile şi disputele trebuie să se oprească la frontiere, metaforic vorbind", spune Nicolae Ciucă, conform Agerpres.
"În aceste momente, interesul public, interesul cetăţeanului şi obiectivele de ţară primează. Intrarea în NATO este meritul românilor. Ei sunt cei care, după decembrie 1989, au cerut ca România să fie parte a lumii libere", explică fostul şef al Statului Major al Armatei Române.
Citeşte şi: O frontieră estică sigură depinde de stabilitatea statelor membre NATO
"Ei au fost", continuă Ciucă, "cei care au determinat elitele politice să îşi asume obiectivele noastre naţionale pe care le-am menţionat - aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană.
Tot ei sunt astăzi cei care înţeleg mizele stabilităţii politice şi necesitatea ca ţara noastră să rămână un pilon de stabilitate democratică şi securitate în regiune, pe fondul războiului din Ucraina şi ambiţiilor expansioniste ale Rusiei".
"Drumul nostru către NATO", arată preşedintele Senatului, "nu a fost nici uşor şi nici scurt. România a depus cererea oficială de accedere la Alianţă în anul 1993, dar aderarea propriu-zisă s-a realizat 11 ani mai târziu.
Tenacitate şi consecvenţă
A fost nevoie, aşadar, de tenacitate şi consecvenţă din partea întregii clase politice. Aderarea la NATO nu a venit de la sine. Pentru acest statut a trebuit să demonstrăm că suntem parteneri serioşi şi că vrem să fim parte a democraţiei occidentale.
Totodată, trebuie să menţionăm rolul jucat de celelalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi trebuie subliniat rolul Ministerului Afacerilor Externe, în acest demers.
Armata României a jucat un rol esenţial în aderarea la NATO. Sprijinul acordat de ţara noastră Coaliţiei internaţionale împotriva terorismului a fost, după părerea mea, şi nu doar a mea, un factor crucial în procesul de aderare.
Prin participarea la misiuni în teatrele de operaţii, alături de aliaţii noştri, Armata a demonstrat că România este un partener de încredere şi că ţara noastră merită să facă parte din Alianţa Nord-Atlantică".
