Însă doar câteva povești de succes ar putea să nu fie de ajuns pentru NATO și aliații săi în climatul geopolitic actual.
Recentul summit NATO de la Vilnius a vizat apărarea graniței de est a alianței. De la Estonia în nord până la Bulgaria în sud, cea mai testată și puternic militarizată regiune a NATO s-ar putea dovedi și cea mai fragilă. Totul se reduce la politică, conform Fair Observer.
Cele opt națiuni care alcătuiesc flancul estic al NATO sunt cele mai expuse potențialelor agresiuni rusești și efectelor războiului din Ucraina. Ele sunt caracterizate, de asemenea, și prin cel mai mare grad de diversitate între țările NATO, de la nordul stabil și previzibil până la sudul mai haotic din punct de vedere politic. Asigurarea faptului că aceste națiuni țin pasul fără ca politica să stea în calea securității regionale este o chestiune de supraviețuire.
Frontierele vulnerabile ale Europei
Încă de la câștigarea independenței față de fosta Uniune Sovietică, națiunile baltice au fost un model de stabilitate democratică. Estonia, care se află în fruntea regiunii din punctul de vedere al realizărilor democratice, are o graniță de 183 de mile cu Rusia. În partea de sud, Lituania are o graniță de 171 de mile cu exclava Kaliningrad a Rusiei, care în mare parte separă Țările Baltice de restul NATO. Aceste democrații vulnerabile geografic știu ce este în joc, având în vedere criza actuală din Ucraina.
Pentru Europa de Est, tragedia ucraineană atinge o coardă sensibilă nu numai datorită proximității sale, ci și pentru că poveștile despre ocupația sovietică sunt încă înrădăcinate în mentalul colectiv. Est-europenii au câștigat pe bună dreptate aplauze pentru că i-au primit pe ucrainenii care fug de război și au oferit asistență continuă Ucrainei.
Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, națiunile din Europa de Est se află în fruntea listei țărilor care se angajează să acorde ajutor Ucrainei ca procent din propriul produs intern brut (PIB). Mica națiune baltică Estonia a oferit cel mai mult Ucrainei, raportat la PIB-ul țării, iar Letonia se află pe locul al doilea.
Citește și: Putin amenință că va folosi bombe cu dispersie în Ucraina, dacă va fi nevoie
Tocmai acest impuls schimbă încet fața Uniunii Europene, cu Europa de Est în avangarda sa. Pe scurt, Europa de Est s-a dovedit a fi un lider moral în această criză. Dar bunăvoința, opinia publică favorabilă și asistența militară nu sunt suficiente. Politica internă trebuie să aibă rezultate, de asemenea.
Corupția este larg răspândită și se înrăutățește
Din păcate, cu cât avansezi spre sudul Europei de est, cu atât mediul intern al țărilor devine mai puțin stabil.
Potrivit Freedom House, democrația Poloniei a pierdut din avans, din cauza influenței partizane asupra instituțiilor statului. Un aliat cheie al NATO, Polonia a fost criticată în ultimii ani pentru politicile sale care subminează statul de drept. Apărarea unei țări este la fel de puternică precum sunt instituțiile sale, iar tendințele autoritare nu sunt liniștitoare pentru cel mai puternic partener estic al NATO într-o perioadă de mare nevoie.
Iar Ungaria este următoarea pe listă. Cabinetul lui Viktor Orbán lovește instituțiile democratice ale țării de ani de zile. Guvernul populist de la Budapesta a făcut presiuni pentru relații prietenoase cu Putin. Potențialul său de a perturba afacerile UE și NATO este semnificativ. Întrucât ambele sisteme necesită unanimitate, prin Ungaria, Rusia și China aproape că au un loc la masa decizională de la Bruxelles.
Înaintînd spre sud-est, lucrurile devin și mai alunecoase. România are cea mai lungă graniță cu Ucraina față de oricare alt stat membru UE sau NATO. Țara a trecut prin valuri de probleme interne, de la eșecul guvernărilor în lupta cu corupția, până la scăderea libertății presei.
România a încercat și a eșuat aderarea la spațiul Schengen, zona de liberă circulație fără granițe a UE. Schengen este esențial deoarece oferă nu doar libertate de mișcare, ci și securitate. Reglementările Schengen ajută la stoparea tuturor problemelor majore, de la crimă organizată la contrabandă și terorism.
România s-ar putea îndepărta și mai mult de aderarea la Schengen dacă nu reușește să-și securizeze granița cu Ucraina. Această frontieră s-a dovedit a fi cea mai profitabilă din punct de vedere al contrabandei și al comerțului ilicit din întreaga UE, întrucât România rămâne țara cel mai grav afectată de contrabanda cu țigări din Uniunea Europeană.
Stop Contrabanda, un site care monitorizează volumul capturilor de țigări de contrabandă, a raportat că 110 milioane de țigări de contrabandă au fost confiscate de autoritățile române doar în 2022. Dar acesta este doar vârful aisbergului. Un volum mult mai mare de țigări contrafăcute, în valoare de sute de milioane de euro, au reușit să scape de controalele autorităților, după cum arată investigațiile recente.
Autoritățile de la București au anunțat recent intenția de a majora brusc taxele și prețurile, pentru a treia oară în acest an, acest lucru răsfrângându-se asupra mai multor sectoare, inclusiv în industria tutunului, cea mai predispusă la contrabandă. Ceea ce nu va face decât să crească nivelul contrabandei cu țigări contrafăcute, mai ieftine și mai dăunătoare, dar și cu alte bunuri ilicite. Oficiul European de Luptă Antifraudă a tras un semnal de alarmă cu privire la multiplele riscuri ale comerțului ilicit.
O creștere a contrabandei va duce la deschiderea de noi rute de contrabandă, care ajung să fie folosite nu numai de contrabandiști, ci și de rețelele crimei organizate, slăbind granița UE și NATO în vremuri de conflict.
Știri amestecate din Bulgaria
Lucrurile încep să se îndrepte în prezent pentru Bulgaria, vecinul sudic al României, țară în care au avut loc nu mai puțin de cinci alegeri parlamentare în ultimii doi ani. Țara a fost într-un rollercoaster politic, iar abordarea acesteia în materie de securitate a urmat acest exemplu, țara ajungând de la un susținător destul de timid al Ucrainei la unul dintre cei mai importanți aliați ai săi. Bulgaria a fluctuat la nivel intern între politicienii pro-occidentali și cei pro-Kremlin, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate.
Având în vedere aceste sensibilități și numeroasele alegeri într-o perioadă scurtă de timp, a existat multă incertitudine cu privire la locul în care se pozitionează cu adevărat Bulgaria în ceea ce privește războiul din Ucraina. Din fericire, o investigație recentă a cotidianului german Die Welt a dezvăluit că Bulgaria, deși cea mai săracă țară din UE, și-a depășit propriile limite când vine vorba de a ajuta Ucraina și s-a dovedit printre partenerii cei mai de încredere ai acesteia.
Pentru ca NATO să prevaleze în asigurarea securității statelor membre și a aliaților săi, unitatea și predictibilitatea trebuie să devină mai mult decât un slogan încurajator. Guvernele trebuie să acționeze pentru a asigura stabilitatea internă și statul de drept. Unele fac într-adevăr o treabă mai bună decât altele, dar cu un război la ușa de alături, se poate să nu fie suficient.
