Actualul Secretar General, Jens Stoltenberg, urmează să se retragă până la 1 octombrie anul curent, după prelungiri succesive ale mandatului său.
Succesorul său olandez este apreciat pe scară largă drept un creator de consens și, în același timp, un susținător ferm al Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.
Sursa citată amintește, în context, de decizia Olandei de a antrena piloți ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16.
Însă chiar și pentru un politician experimentat, precum Mark Rutte, preluarea șefiei NATO nu va fi doar "o plimbare în parc" în situația geopolitică actuală.
Politico a identificat cele mai dificile cinci chestiuni pe care noul Secretar General va trebui să le abordeze.
Preluarea șefiei NATO de către Mark Rutte ar putea schimba situația geopolitică actuală
La patru săptămâni după ce Rutte preia noua sa funcție, americanii merg la urne, iar sondajele arată o probabilitate considerabilă ca ei să-l realeagă președinte pe Donald Trump.
Pentru a folosi o expresie moderată, acest politician republican este cel puțin sceptic în privința NATO și a rolului SUA în alianță.
În campania sa electorală, Trump a amenințat că va tăia ajutorul american pentru Ucraina dacă se va întoarce la Casa Albă.
Dacă va fi din nou președinte și dacă își va onora "promisiunea", asta ar însemna o lovitură dură la adresa credibilității aliaților.
Mai multe state NATO s-au angajat puternic, economic și militar, în sprijinul Kievului, însă SUA au rămas, de departe, cel mai mare donator pentru țara atacată de Rusia.
În plus, cu Donald Trump la Casa Albă, planul NATO de a pregăti Ucraina pentru viitoarea aderare va fi compromis.
Republicanul l-a luat recent în derâdere pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, despre care a spus că este "poate cel mai bun agent de vânzări" dintre toți politicienii lumii.
"(Zelenski) tocmai a plecat acasă cu 60 de miliarde de dolari (după ce a semnat un acord de securitate bilateral pe 10 ani cu președintele Joe Biden, la G7, n.r.), iar când ajunge la Kiev anunță că are nevoie de încă 60 de miliarde de dolari. Nu se termină niciodată", a spus Donald Trump.
Previzibilul atac "de iarnă" al lui Putin asupra Ucrainei
După ce Mark Rutte va deveni Secretar General al NATO, Ucraina îi va cere ajutorul, pe măsură ce se apropie iarna.
În ultimele luni, Rusia și-a intensificat loviturile împotriva centralelor termice și a barajelor hidroelectrice ucrainene. Această infrastructură necesită luni, dacă nu ani, pentru a fi reparată complet.
Manualul de război și diversiune al Kremlinului nu este nou. Moscova l-a pus în practică în timpul primei ierni a războiului. În lunile de la sfârșitul lui 2022 și începutul lui 2023, rețeaua electrică a Ucrainei a fost intens atacată.
Actualul șef al NATO, Jens Stoltenberg, spune că soluția constă în mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja furnizorii de energie.
Însă Europa nu are atât de multe astfel de sisteme pe care să le cedeze (cu excepția notabilă a României și a altor câțiva aliați, n.r.).
Punerea la plată a membrilor NATO cu contribuții mai mici de 2%
Săptămâna aceasta, NATO a consemnat un număr record de membri care au atins ținta de 2% din PIB-ul național alocat pentru cheltuielile de apărare. Este vorba de 23 de state. Între ele, Olanda, care s-a străduit ani de zile să atingă acest prag.
Citește și: România donează un sistem PATRIOT Ucrainei. Decizia luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Deși 23 de membri cu 2% din PIB pare un scor bun, asta înseamnă, totodată, că sunt alți nouă care nu și-au îndeplinit angajamentul stipulat acum 10 ani.
Potrivit Politico, națiunile din sudul Europei se numără printre cei mai semnificativi 'rău-platnici'.
În Italia, estimările pentru 2024 indică o ușoară scădere de la procentajul de 1,5 %, consemnat anul trecut. Spania va cheltui doar 1,28% în acest an, în timp ce vecina sa, Portugalia s-a angajat la cheltuirea a 1,55% din PIB pentru apărare în 2024.
"Bilanțul slab al prietenilor noștri mediteraneeni este arma perfectă pentru Trump", a declarat un diplomat de rang înalt din regiunea baltică, la adăpostul anonimatului.
Trump a jonglat cu ideea că membrii NATO care nu-și îndeplinesc angajamentele financiare nu ar trebui apărați de alianță în fața unui eventual atac al Rusiei.
Nemulțumirile de pe Flancul Estic
Deși, în cele din urmă, au căzut de acord să-l sprijine pe olandez, statele care se învecinează cu Rusia nu sunt printre cei mai mari fani ai lui Mark Rutte.
Pe lângă cheltuielile istoric scăzute ale Olandei pentru apărare, aceste țări au invocat și faptul că, în mod sistematic, rolul de la vârful NATO i-a revenit unui politician din vestul sau din nordul continentului.
Politico amintește că șefa guvernului din Estonia, Kaja Kallas, a renunțat să se înscrie în cursa pentru șefia NATO, după ce i s-a spus că nu va primi sprijinul unor țări precum SUA, Franța și Germania. (Kallas este în prezent favorită pentru a prelua șefia politicii externe a UE, iar pe Klaus Iohannis lipsa sprijinului american nu l-a demotivat, chiar dacă, în cele din urmă, a fost nevoit să se retragă, n.r.).
Citește și: Biden i-a cerut lui Iohannis să dea Ucrainei o baterie Patriot. Ce a răspuns președintele României
Odată cu propulsarea lui Mark Rutte în fotoliul de Secretar General, țările Flancului Estic vor cere, probabil, în compensație, o mai bună reprezentare la nivelul secund al NATO.
Postul de Secretar General adjunct este eliberat de românul Mircea Geoană, însă alte șapte posturi de adjunct cu atribuții sectoriale sunt ocupate de reprezentați din SUA, Germania, Olanda, Marea Britanie și Franța, arată Politico.
Publicația anticipează că una dintre primele sarcini ale lui Mark Rutte în calitate de șef al NATO va fi să numească un adjunct, și că vor exista presiuni ca numirea să se facă dintr-o țară a Flancului Estic.
Liderii politici europeni care îl iubesc pe Putin și vor să se distanțeze de NATO
Adversitatea lui Donald Trump față de NATO, periculoasă dacă republicanul devine președinte, nu este doar un strigăt în pustiu.
În întreaga Europă înfloresc partidele de extremă dreapta, ostile NATO, dar favorabile lui Vladimir Putin.
Franța se află în pragul unor alegeri parlamentare care ar putea aduce câștiguri majore pentru formațiunea lui Marine Le Pen, Rassemblement National, RN, de extremă dreapta.
Citeşte şi: VIDEO România ia în calcul să trimită sistemul Patriot în Ucraina și rachete interceptoare SkyCeptor
RN a militat pentru relații diplomatice mai strânse cu Rusia și pentru retragerea Franței din comandamentul integrat aliat, chiar dacă în perioada electorală pentru europarlament a încercat să facă uitate aceste abordări.
Însuși Mark Rutte a început să se gândească la postul de conducere de la vârful NATO atunci când a devenit clar că formațiunea sa de centru-dreapta va pierde alegerile naționale în fața partidului de extremă-dreapta al lui Geert Wilders.
Până la urmă, chiar așa s-a întâmplat.
Politico amintește că Wilders a fost întrebat anul trecut despre Vladimir Putin la postul rusesc de propagandă RT.
"Îl aplaud, așa cum îl aplaud și pe domnul Trump, pentru că sunt lideri care conduc în numele poporului rus și american", a răspuns liderul extremist.
Cu toate aceste ingrediente, noua slujbă a lui Mark Rutte poate fi caracterizată oricum, mai puțin plictisitoare, conchide Politico.
