Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șefa Parlamentului Europei, Roberta Metsola, împreuna cu liderii din mai toate statele europene au susținut la unison aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Acesta fiind și cursul firesc după ce țara noastră a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007, însă există o țară care ține în continuare morțiș să facă notă discordantă și chiar dispusă să se certe cu toată UE pentru a bloca în mod fals și fără argumente și dovezi solide aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen.
Presa austriacă face jocurile lui Nehammer ca să țină România afară din Schengen. Cifrele adevărului
În ultima vreme, presa austriacă a „explodat” de știri cu privire numărul uriaș de migranți solicitanți de azil care bat la porțile europei cu titluri „Prea mulți migranți, capacitățile de primire sunt epuizate”, sau „Vecinii ar trebui să arunce o privire la Austria: 109.800 (!) de cereri de azil anul trecut”, încercând să insufle argumentele false enunțate de cancelarul Karl Nehammer și de ministrul austriac al Internelor, Gerhard Karner care se opun vehement aderării României și Bulgariei la Schangen, argumentând că țara noastră este una dintre principalele rute ale migrației ilegale.
România nu e pe ruta migrației! - Cifrele oficiale FRONTEX
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
Sursa: Datele FRAN și JORA din august 2023, publicate pe frontex.europa.eu.
Ce spune presa austriacă ca să apere minciunile lui Nehammer?
„Paradisul azilanților din Austria. De aceea vin atât de mulți la noi
Nemții se plâng: prea mulți migranți, capacitățile de primire sunt epuizate. Vecinii ar trebui să arunce o privire la Austria: 109.800 (!) de cereri de azil anul trecut reprezintă un record european în ceea ce privește populația. Motivul: oferta socială pe toate planurile. Și acum vine următorul val.
Citește și: Austria, noi cifre ca să țină România afară din Schengen: 115.000 minori au cerut azil. Adevărul?
Anul trecut, 221.775 de cereri de azil au ajuns la autoritățile pentru străini din Germania, marele nostru vecin. Foarte multe, chiar dacă țara are de zece ori mai mulți locuitori și este de multe ori mai mare decât Austria. În fiecare zi, presa germană este acum plină de avertismente și de scrisori incendiare din partea primăriilor: "Nu mai facem față, măsura este completă".
Motivele pentru marea atracție a vecinilor față de refugiați - cel puțin opoziția politică și mulți experți sunt de acord cu acest lucru - sunt evidente: odată ajunși, migranții sunt îngrijiți ca și cum ar fi aparținut dintotdeauna sistemului. Termenul de "hamac social" a devenit de mult timp un loc comun.
Neexpulzarea este adevăratul câștigător al loteriei
Dar ce se întâmplă aici? Potrivit cifrelor oficiale ale Eurostat, anul trecut au existat 109.000 de cereri de azil. Dacă îmi permiteți să spun așa, este jumătate din numărul celor din Germania, care este mult mai mare. Ca o comparație, chiar și uriașa Franța a avut "doar" 137.605 cereri, iar Italia 77.200. Iar acum, următorul val vine deja din Lampedusa (pe ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia) - în câteva zile, primii migranți din sudul Italiei vor fi în Austria și Germania.
Austria se consideră „adevăratul magnet al migranților”
Prin urmare, adevăratul magnet de refugiați din cadrul UE, măsurat în termeni de populație, este Austria. Iar acest lucru poate fi explicat și prin sistemul social dintre Lacul Constance și Lacul Neusiedl, chiar dacă există diferențe regionale.
Citește și: EXCLUSIV Câți migranți ce „amenințau Austria” au fost prinși în 2022 la granița României cu Ungaria
Fiecare solicitant de azil în Austria are dreptul la îngrijire de bază pe durata procedurii de recunoaștere. Aceasta poate dura ceva timp și chiar și după aceea refugiatul recunoscut nu este pus imediat pe propriile picioare. Persoanei îndreptățite la azil i se garantează îngrijirea de bază timp de încă patru luni”, scrie exxpress.at.
De ce îi urăsc austriecii pe migranți?
„În mod paradoxal, migranții care nu au fost recunoscuți, dar care nu pot fi expulzați din motive legale, se pot descurca și mai bine. Cum ar fi sirienii și afganii din situația actuală. Aceștia pot rămâne în îngrijire de bază pentru totdeauna. Ei primesc hrană (3 mese pe zi) și cazare în mod gratuit. În plus, primesc o sumă mică de bani de buzunar: 40 de euro.
Aceasta este suma pe care fiecare individ o primește în fiecare lună
Pentru migranții aflați în locuințe private de închiriat, fiecare individ adult primește 165 de euro, o familie până la 330. Alocația de hrană este de 260 de euro pe lună pentru fiecare adult, iar minorii primesc 145 de euro.
Asigurarea de sănătate este gratuită, iar pentru îmbrăcăminte se plătește o alocație de până la 150 de euro pe an. Rechizitele școlare ale copiilor sunt acoperite cu până la 200 de euro, iar costurile de călătorie pentru frecventarea școlii sunt rambursate integral.
Statul plătește 60 la sută din costuri, restul este acoperit de guvernul federal - cu alte cuvinte, de noi toți.
Și ceea ce se mai vehiculează este că, mai ales la Viena, migranții cu cereri de azil respinse (!) primesc și ei prestații minime (1054 de euro pe lună) - de mulți ani. Unii dintre ei încasează de două ori: Curtea de Conturi a confirmat în 2017 că beneficiarii de prestații minime adesea nu trebuiau să prezinte niciun act de identitate pentru a putea încasa banii”, potrivit exxpress.at.
De ce îi urăsc austriecii pe români?
Un expert din Austria a declarat că cetățenii țării sale sunt clar opuși față de aderarea României la spațiul de liberă circulație.
Această afirmație provine de la sociologul Christoph Haselmayer, care este directorul unui institut de cercetare a opiniei publice din Austria.
Citește și: România va ataca Austria la Curtea de Justiție pentru blocada la Schengen. Ciolacu: „Categoric, da!”
"După părerea mea, guvernul federal austriac va respinge cererea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, deoarece Austria se află în prima linie a imigrației ilegale în spațiul Uniunii Europene. Acesta va fi răspunsul țării mele.
Nu este vorba de corectitudine. Este vorba despre imigrația în interiorul Uniunii Europene. Și, în opinia mea, nu este corect, nu este corect nici pentru Grecia, nici pentru Austria, Italia și alte țări. Așadar, Austria și, poate, Olanda vor vorbi despre acest subiect în cadrul Consiliului European. Și apoi vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat sociologul austriac Christoph Haselmayer.
Aproape 30% din austrieci vor ca țara lor să iasă din UE
Iată ce scrie presa austriacă cu privire la acest subiect.
„Corupție, eșecul azilului: 27 la sută dintre austrieci sunt deja în favoarea părăsirii UE!
Politicieni europeni corupți, creșteri salariale, dezastru bugetar, inflație și aproape niciun ajutor în cazul invaziei de azil: 27 la sută dintre austrieci doresc deja să părăsească Uniunea Europeană - în 2017 erau doar 15 la sută. 65 la sută sunt în favoarea rămânerii în UE.
Citește și: Eugen Tomac: „România poate merge de maine la CJUE. Asta e singura cale pentru a adera la Schengen”
Cu doar șase ani în urmă (decembrie 2017), doar 15 la sută dintre austrieci erau în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj realizat de Societatea austriacă pentru politică europeană; acum - în 2023 - este deja cu 12 puncte procentuale mai mult, și anume 27 la sută.
Ceea ce lobbyiștii UE cu sediul la Viena consideră un "rezultat stabil" într-un raport din "Krone" ar trebui, de fapt, să alarmeze conducerea politică de la Bruxelles: Potrivit acestui ultim studiu, mai mult de un sfert dintre austrieci nu mai doresc să aibă de-a face cu birocrația UE - ceea ce ar însemna încă 2,3 milioane de compatrioți.
Cu toate acestea, majoritatea celor intervievați sunt în continuare în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană: 65 la sută dintre ei nu vor să schimbe acest lucru. În decembrie 2017, însă, starea de spirit pro-UE era mult mai bună: 77 la sută dintre austrieci erau atunci mulțumiți de apartenența la UE”, potrivit exxpress.at.
Austria, „Calul Troian” din mijlocul Europei
Scandalurile și salariile extrem de mari de la Bruxelles îi enervează pe mulți europeni
La momentul sondajului realizat între 12 și 18 septembrie pentru Society for European Politics, însă, nu se putea încă prevedea întreaga dramă a eșecului forței europene de protecție a frontierelor Frontex:
Citește și: Cum vrea România să spargă veto-ul Austriei și să intre în Schengen. Justificați tot!
Pe 12 septembrie, primele zeci de nave ale noii invazii de azil au sosit în Lampedusa, iar Ursula von der Leyen a vizitat insula italiană pe 17 septembrie. Abia în aceste zile, unele mass-media independente, precum și eXXpress, au abordat comportamentul scandalos al polițiștilor de frontieră de la Frontex, care au fost finanțați cu 845 de milioane de euro numai în acest an.
Cu toate acestea, aversiunea tot mai mare față de o nouă aderare la UE ar putea avea cauze și mai acute:
De exemplu, socialista greacă Eva Kaili, fostă vicepreședintă a Parlamentului UE, continuă să facă parte din Parlamentul UE în ciuda unor anchete masive de corupție - iar conducerea UE continuă să permită acest lucru.
De ce România e vinovatul de serviciu și nu are voie în Schengen?
„Diplomați din Polonia, stat membru al UE, vând ilegal 600.000 de vize de muncă africanilor și asiaticilor - dar protestul de la Bruxelles abia dacă s-a auzit.
Fără nicio necesitate reală, Parlamentul UE mărește numărul de locuri parlamentare pe cheltuiala contribuabililor. Cei 15 eurodeputați suplimentari îi vor costa pe europeni 2,2 milioane de euro în plus pe an.
De asemenea, Bruxelles vrea să intervină în reglementările noastre privind traficul rutier: Un proiect de lege al UE prevede că permisele de conducere vor fi valabile doar șapte ani de la vârsta de 60 de ani, cinci ani de la 70 de ani și doi ani de la 80 de ani. După aceea, permisul de conducere va trebui reînnoit pe propria cheltuială, după examene medicale și psihologice amănunțite, urmând ca UE să decidă dacă se va elibera din nou permisul. De asemenea, sunt prevăzute limite de viteză eșalonate în funcție de grupele de vârstă: O limită de viteză de 90 km/h ar urma să se aplice șoferilor începători. Astfel, ar fi practic imposibil pentru aceștia să folosească banda din stânga a autostrăzii.
Și pentru că întreaga administrație, precum și transferurile către Ucraina devorează atât de mulți bani din impozite, plătitorii net (adică și Austria) vor trimite la sediul UE încă 66 de miliarde de euro.
Este îndoielnic că ratingul de popularitate al Ursulei von der Leyen și al Co. va fi scăzut în următoarea rundă de sondaje din 2024”, scrie presa austriacă.
