Președinția spaniolă a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord care stabilește reglementările-cheie care vor schimba fundamental UE, pe azil și migrație.
Una din clauze prevede ca migranții prinși în statele UE să fie returnați în țările de unde provind. Dacă această prevedere ar fi intrat în vigoare în 2022, România ar fi trebuit să returneze 5.200 de migranți ilegal, pe care i-a prins pe teritoriul lor. Cifra este oficială și a fost furnizată, în această primăvară, în exclusivitate pentru Newsweek România.
E de așteptat ca și în acest an să avem un număr similar de migranți ilegal, prinși la granițele României cu UE.
Newsweek România a făcut o solicitare în acest sens Poliției de Frontieră și așteaptă un răspuns.
Vicepreședintele CE, Margaritis Schinas, a precizat că noile reguli ar trebui să intre în vigoare anul viitor și să prevadă controale obligatorii, pentru toți cei care trec granițele UE.
Prețul plătit de România să intre în Schengen
Ulterior, cei care nu îndeplinesc cerințele de protecție, este de așteptat să treacă prin proceduri obligatorii accelerate deja, la graniță, și să fie returnați rapid, a adăugat el. Potrivit acestuia, UE lucrează la încheierea de acorduri, privind readmisia migranților, cu 25 de țări din care aceștia provin.
Într-un răspuns pentru Newsweek, Poliția de Frontieră certifică faptul că, „în anul 2022, un număr de 5.276 de migranți ilegal au încercat să treacă fraudulos granița româno-maghiară, aceștia acționând la frontiera verde, cât și la punctele de trecere ale frontierei din județele Bihor și Oradea”.
Este rezonabil să presupunem că, dacă anul trecut am returnat peste 5.000 de migranţi ilegali, şi anul acesta, dar şi anul viitor vor fi tot cam atâţia. De regulă, UE foloseşte principiul cotei, bazat pe istoric, inclusiv în astfel de cazuri.
Citeşte şi: EXCLUSIV Câți migranți ce „amenințau Austria” au fost prinși în 2022 la granița României cu Ungaria
Austria foloseşte intens pretextul migranţilor ilegal, pentru a exprima veto contra intrării României în Spaţiul Schengen. Dar cifrele oficiale arată că afluxul de migranți este mai mic dinspre România decât, să zicem, din Serbia.
Dar situaţia actuală provocată de Viena creează un blocaj, care fracturează Uniunea Europeană. Aceasta este o soluţie de compromis găsită de oficialii europeni, pentru deblocarea crizei.
78% dintre migranții afgani indică Bulgaria drept prima țară UE în care ajung. La fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre migranții din Bangladesh afirmă că au traversat prin România, potrivit publicației austriece.
Citeşte şi: EXCLUSIV Câți migranți ce „amenințau Austria” au fost prinși în 2022 la granița României cu Ungaria
Peste 100.000 de migranți au fost prinși anul acesta, în Austria. Potrivit autorităților, 75.000 nu fuseseră înregistrați și verificați anterior. Proporția migranților care au ajuns în Austria, prin Grecia și Balcanii de Vest, este de 20%.
Modificările afectează controalele migranților ilegal, preluarea datelor biometrice, procedurile de depunere și procesare a cererilor de azil, regulile pentru determinarea țării UE responsabilă de examinarea cererilor, cooperarea și empatia între țări și răspunsul la criză.
După acordul preliminar încheiat astăzi, lucrările vor continua în săptămânile următoare, pentru clarificarea detaliilor, se mai arată în anunț. Acordul urmează să fie confirmat ulterior de ambasadorii țărilor UE la Bruxelles.
Provocare
Migrația este o provocare europeană care necesită soluții europene, a afirmat cu această ocazie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În fiecare an, sute de mii de migranți ilegali fac călătorii periculoase, pentru a ajunge la granițele UE.
Aceștia cad adesea pradă infractorilor, care îi ademenesc cu promisiuni false de trecere în siguranță și îi tapează de bani, adaugă ea, conform mediapool.bg. Țările UE de la frontierele externe (n.n.: precum România şi Bulgaria) trebuie să gestioneze migrația ilegală, ceea ce reprezintă adesea o provocare pentru a-și proteja granițele, a adăugat Von der Leyen.
Potrivit acesteia, noile reguli vor asigura un răspuns european eficient la provocarea aceasta comună. Președintele CE clarifică că, odată cu schimbările, țările UE vor împărtăși responsabil eforturile de a proteja frontierele externe și de a preveni migrația ilegală.
Progrese remarcabile
Această zi va rămâne în istorie, a scris pe reţeaua X președintele Parlamentului European, Roberta Mezzola. Potrivit acesteia, UE a făcut progrese remarcabile și a găsit soluția pe care o căuta. Metsola a declarat că acordul la care s-a ajuns nu este perfect și nu rezolvă toate problemele, dar e o îmbunătățire, față de legislația anterioară.
Potrivit acesteia, se poate aștepta ca noile reguli să ducă la eliminarea controalelor reînnoite la frontieră, între unele dintre țările Spaţiului Schengen. Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a subliniat că mulți se așteptau ca UE să nu ajungă la un acord, cu privire la modificările aduse legislației privind migrația.
Citeşte şi: Ziduri, garduri, sârmă ghimpată la granițele României. Bonus: vom intra în Schengen
Migranții beneficiază de noile reguli, aceasta este o zi mare pentru Europa, a comentat ea. Potrivit acesteia, majoritatea țărilor din afara UE își iau înapoi cetățenii după ce au fost introduse opțiuni de scutire de viză în cazuri de refuz. Anul acesta s-a înregistrat o creștere cu 20% a numărului de repatriați, a menționat Johansson.
Oamenii vor primi un răspuns mai rapid la solicitări, nu vor trebui să aștepte ani de zile și va fi mai corect, a adăugat ea. Potrivit acesteia, este de așteptat ca Comisia Europeană să inițieze proceduri penale împotriva țărilor UE care nu aplică regulile modificate.
Dacă UE implementează acest program şi România va fi obligată să ridice garduri de sârmă ghimpată la frontierele sale non-UE, intrăm în Schengen, iar UE va fi un mare ţarc, înconjurat cu sârmă ghimpată.
