Kremlinul ameninţă cu ”contramăsuri”, după aderarea la NATO a Finlandei, şi cataloghează extinderea alianţei militare occidentale drept o ”atingerea la adresa securităţii” Rusiei, relatează News.ro, citând AFP.
”Aceasta este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere gravă la adresa securităţii noastre şi a intereselor noastre naţionale”, a declarat presei Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului.
”Asta ne obligă să luăm contramăsuri”, a ameninţat Peskov, fără să dea detalii în acest sens.
Citește și: NYT: Contraofensiva de primăvară, testul suprem pentru Ucraina în fața Rusiei și a Occidentului
Rusia își consolidează capacitatea militară în regiunea sa de nord-vest ca răspuns la aderarea Finlandei la NATO
Rusia îşi va consolida capacitatea militară în regiunile sale vestică şi nord-vestică drept răspuns la aderarea Finlandei la NATO, aşteptată pentru marţi, a declarat luni, 3 aprilie, ministrul de externe adjunct rus Aleksandr Gruşko, citat de agenţia de presă RIA, transmit Reuters şi AFP.
''Ne vom consolida potenţialul militar în vest şi în nord-vest'', adică la frontierele cu Europa de Est şi Finlanda, a indicat Gruşko.
''În caz de desfăşurare de forţe şi resurse ale altor membre ale NATO în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura de o manieră fiabilă securitatea militară a Rusiei'', a adăugat demnitarul rus.
Citește și: Stoltenberg, despre amenințarea nucleară a Rusiei: „O retorică periculoasă și nesăbuită"
Noua doctrină diplomatică a Federaţiei Ruse, prezentată săptămâna trecută, desemnează Occidentul drept o ''ameninţare existenţială'' pe care Moscova trebuie să o combată.
Anul trecut, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a afirmase că Rusia va adopta ''contramăsuri adecvate'' şi că va forma 12 unităţi şi divizii în districtul său militar de vest.
Reacţia lui Aleksandr Gruşko a survenit după anunţul făcut luni, la Bruxelles, de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit căruia Finlanda va deveni marţi cel de-al 31-lea stat membru al NATO şi drapelul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei, relatează Agerpres.
"Este o săptămână istorică. Mâine (marţi - n.r.) vom primi Finlanda în NATO, care va deveni cel de-al 31 membru al NATO. Vom ridica steagul Finlandei pentru prima dată aici, la sediul NATO", a declarat Stoltenberg în cadrul conferinţei de presă premergătoare reuniunii de marţi şi miercuri a miniştrilor de externe din Alianţa Nord-Atlantică.
Finlanda şi Suedia au solicitat anul trecut să adere la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost ţinut în loc de Turcia şi Ungaria.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ''teroriştilor'' kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora, totuşi, guvernul nu are ultimul cuvânt.
Incendierea unui exemplar din Coran de către un extremist în capitala suedeză, în luna ianuarie, a condus la suspendarea convorbirilor între Ankara, Helsinki şi Stockholm. Ulterior, şeful statului turc a lăsat să se înţeleagă că Turcia este pregătită să ratifice separat aderarea Finlandei, cu toate că iniţial cele două ţări nordice doreau să avanseze ''umăr la umăr'' în procesul de integrare euroatlantică.
Finlanda şi Federaţia Rusă au o frontieră terestră comună cu o lungime de aproximativ 1.350 de kilometri.
La 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.
Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.
