Nu, proiectilele rusești nu brăzdează cerul în statele membre ale UE și NATO. Nu, cetățenii europeni nu sunt chemați sub arme. Clădirile noastre sunt în picioare, școlile, spitalele, insti-tuțiile publice funcționează, viața decurge normal.
Deși războiul, în sensul propriu al cuvântului, se află doar la câteva sute de kilometri distanță de frontierele UE, la noi, tehnic este pace. Și totuși…
Un război fără arme și gloanțe are loc chiar acum pe teritoriul nostru. Și nu a început ieri. Doar noi ne-am trezit de-abia acum. Sunt ani de zile de când Rusia desfășoară pe teritoriul Occidentului un război hibrid, prin mijloace diferite: dezinformare, amestec în procesele politice democratice și stimularea diviziunilor, acțiuni de sabotaj și incendiere, asasinate, atacuri cibernetice, folosirea migranților ca armă.
A fost nevoie de timp până când fapte disparate au putut fi legate și tabloul să se contureze.
La începutul lunii mai, NATO a emis un avertisment fără precedent asupra activităților ostile desfășurate de Rusia în Europa. Aceasta, după o serie de atacuri cibernetice efectuate de un grup rus de spionaj în țări precum Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia sau Regatul Unit.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a arătat că acțiunile de sabotaj în favoarea Rusiei s-au înmulțit pe teritoriul țării sale - Foto: Profimedia Images
NATO a atras atenția și asupra unor alte forme de război hibrid, cum ar fi actele de sabotaj sau operațiunile de dezinformare. Aceste incidente sunt „parte a unei campanii de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în zona euro-atlantică, inclusiv pe teritoriul alianței și prin intermediari“. Potrivit comunicatului Alianței Atlantice - unul neuzual, de altfel – acestea sunt considerate amenințări reale la adresa statelor membre.
Ca răspuns, la sfârșitul lunii mai, o serie de state membre ale UE au început să-și intensifice opțiunile de răspuns și față de Rusia, în contextul războiului hibrid.
În timp ce Țările Baltice, Polonia, Finlanda și Norvegia au convenit să creeze un „zid de drone“ pentru a-și proteja frontierele externe folosind vehicule aeriene fără pilot, neînarmate.
Modalitățile de operare sunt diverse. Și s-au intensificat în ultimul timp.
GPS, spionaj și bombe cu migranți
Piloții și navigatorii care-și desfășoară activitățile de-a lungul flancului estic al Alianței se confruntă cu un fenomen nou: Rusia perturbă intenționat sistemele de navigație GPS, provocând probleme semnificative pentru zboruri și transporturi maritime.
Țările Baltice au avertizat în mod repetat că Moscova a blocat în mod intenționat sistemele de navigație GPS din regiunea lor.
O altă metodă constă în amorsarea „bombei migranților“. Autoritățile de frontieră ruse (sau belaruse) lasă să treacă mii de migranți. O primă victimă a fost Polonia, în vara anului 2023. I-au urmat Finlanda și Estonia.
În aprilie, un căpitan al armatei germane a recunoscut că a spionat pentru Rusia, ajutând la scurgerea unor secrete de stat. Iar un britanic a fost acuzat că lucra pentru grupul de mercenari ruși Wagner.
La sfârșitul lunii aprilie, un cetățean rus a fost arestat pentru uciderea a doi ucraineni într-un centru comercial din satul Murnau din Bavaria Superioară. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu exclud un motiv politic al crimei.
Diplomatul șef al UE, Josep Borrell, a cerut Moscovei să explice de ce a mutat granița maritimă cu Estonia - Foto: Profimedia Images
La 5 iunie, un ucrainean cu simpatii ruse a fost arestat la Paris după ce o bombă pe care încerca să o confec-ționeze i-a explodat în față.
Până la sfârșitul lunii mai, nouă persoane fuseseră arestate în Polonia, suspectate de acte de sabotaj în folosul serviciilor de informaţii ruse, potrivit prim-ministrul polonez Donald Tusk, care a vorbit într-un interviu la televiziunea privată TVN24. Acuzațiile se referă la provocarea de bătăi și incendii criminale, a adăugat premierul polonez.
Un adevărat front al dezinformării
La mijlocul lunii mai, o analiză realizată de European Newsroom, un consorțiu al agențiilor de presă europene, din care face parte și Agerpres, susținea că acțiunile ostile ale Rusiei s-au intensificat în ultimul timp.
De exemplu, începând cu luna decembrie a anului trecut, o amplă „campanie de dezinformare rusă“ în Germania a creat peste 50.000 de conturi false pe platforma X (fosta Twitter). Scopul era de a încuraja opoziţia faţă de sprijinul acordat Ucrainei de către Berlin, potrivit săptămânalului german Der Spiegel.
Viginum, agenţia guvernamentală franceză însărcinată cu apărarea împotriva ameninţărilor online străine, a descoperit o reţea de website-uri ruse menite să răspândească propaganda Kremlinului în Occident.
În cadrul aceleiași analize, Viginum, organism francez de luptă împotriva dezinformării online, a menționat existența unei ample rețele de dezonformare rusești având ca ținte Europa şi Statele Unite.
Rețeaua poartă numele de Portal Kombat și cuprinde 193 de webiste-uri, iar campaniile sunt menite să sublinieze sprijinul occidental pentru Ucraina și să încurajeze ideea unei oboseli în rândul opiniei publice în legătură cu războiul din Ucraina.
Rusia ar intenționa să ocupe insula suedeză Gotland pentru a controla Marea Baltică - Foto: Profimedia Images
Ca răspuns, la 12 februarie, miniştrii de Externe din Franţa, Germania şi Polonia au anunţat că vor să conlucreze pentru a combate acţiunile de dezinformare, în contextul în care cele trei state au fost vizate de strategia de dezinformare rusă.
Acestor eforturi rusești de dezinformare li de adaugă scandalul Russiagate, izbucnit în aprilie, după ce autoritățile din Cehia au anunțat sancționarea a doi dintre directorii publicației Voice of Europe, dintre care unul este un apropiat al liderului rus Vladimir Putin, oligarhul ucrainean Viktor Medveciuk.
Mai mulți europarlamentari din zona extremei drepte sunt suspectați că ar fi primit bani în schimbul unor intervenții găzduite de publicație, în sprijinul războiului Rusiei. Unul dintre ei: Maximilian Krah, cap de listă al AfD la alegerile europarlamentare, al cărui asistent tocmai a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea Chinei.
Când rușii mută granița. La propriu
Din 22 mai, presa și politicienii din Europa au început să discute intens despre planurile lui Vladimir Putin legate de insula suedeză Gotland.
Totul, după ce pe un site al Ministeruilui rus al Apărării au apărut planurile privind redefinirea unilaterală de către Moscova a frontierei maritime.
Europenii au înțeles imediat că planurile cuprindeau o ocupare a insulei suedeze Gotland.
Veritabil portavion natural, insula poate asigura controlul asupra celor trei state baltice. Experții militari spun că, dacă ar controla insula, Rusia ar putea institui o blocadă aeriană asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, folosindu-se și de echipamentele deja stocate în exclava Kaliningrad.
Potrivit lui Micael Bydén, șeful forțelor armate suedeze, un astfel de gest din partea Rusiei ar putea însemna sfârșitul păcii și stabilității.
Oficialul suedez s-a numărat, de altfel, printre primii înalți responsabili europeni care, de la începutul anului, au atras atenția asupra intențiilor Rusiei de a extinde războiul, chiar și pe teritoriul Alianței Atlantice, în cazul prăbușirii Ucrainei.
Documentul a fost șters destul de repede de pe siteul oficial, dar îngrijorările cu privire la adevăratele intenții ale Rusiei au rămas.
Mai ales că, în ziua următoare, un alt eveniment ciudat a avut loc: rușii au mutat, pur și simplu, granița cu Estonia.
La 23 mai, polițiștii de frontieră ruși au îndepărtat 24 din cele 50 de geamanduri de pe râul Narva, care marchează granița și care sunt folosite de nave pentru a naviga în apele estoniene fără a trece pe teritoriul străin.
Diplomatul șef al UE Josep Borrell a cerut Moscovei să explice demarcarea sa unilaterală, dar răspunsul nu a venit. Și nu este greu de imaginat ce s-ar fi întâmplat dacă o navă estoniană ar fi fost „susprinsă“ încălcând „frontiera“ cu Rusia.
Când umbra șoarecelui pare elefant
Problema acestor provocări din partea Rusiei este că își pot găsi cu greu un răspuns simetric din partea Occidentului.
Nu poți instrumenta, la rândul tău, campanii de dezinformare în Rusia, nu poți pune la cale atacuri cibernetice sau muta unilateral bornele de frontieră.
În plus, acțiunile Rusiei sunt prea „soft“ pentru a putea justifica o activare a Articolului 5 din Tratatul NATO, de exemplu, care presupune o punere în pericol a independenței, suveranității și integrității teritoriale a unui membru. Și totuși războiul hibrid este un act de agresiune în sensul propriu al cuvântului.
În 2013, șeful de atunci al Statului Major al Rusiei, generalul Valeri Gherasimov sublinia rolul cel mai important al mijloacelor non-militare.
Rusia înțelege foarte bine că nu își poate permite să dezvolte o forță militară împotriva Occidentului fără a-și asuma riscuri și pierderi colosale. Războiul hibrid o ajută însă să țină în tensiune Occidentul și mai ales să proiecteze asupra acestuia o imagine de forță superioară celei pe care o deține în realitate.
