Războiul Rusia-Ucraina se extinde. Alianța NATO ocupă Marea Baltică. Petrolierele rusești, arestate.
Vorbind la o întâlnire cu liderii țărilor NATO care se învecinează cu Marea Baltică, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța tot mai mare a acestor cabluri și necesitatea de a aborda amenințările emergente din regiune.
„Astăzi, pot anunța că NATO lansează Baltic Sentry sub autoritatea comandantului suprem aliat al NATO”, a declarat Rutte.
„Această activitate militară face parte din efortul nostru continuu de a îmbunătăți prezența maritimă și monitorizarea zonelor cheie pentru alianța noastră”, a adăugat el.
Războiul Rusia-Ucraina se extinde. Alianța NATO ocupă Marea Baltică. Petrolierele rusești, arestate
Operațiunea va desfășura o varietate de active, inclusiv fregate, avioane de patrulare maritimă și drone navale.
„Am convenit astăzi să lansăm o inițiativă de angajare și implementare de noi tehnologii pentru acest efort, inclusiv o flotă mică de drone navale pentru a oferi supraveghere și descurajare îmbunătățite”, a declarat Rutte.
Misiunea Baltic Sentry vine pe fondul îngrijorărilor privind potențialul sabotaj al cablurilor submarine și alte activități destabilizatoare din regiune provocate de Rusia.
„În întreaga alianță, am văzut elemente ale unei campanii de destabilizare a societăților noastre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și sabotaj, inclusiv posibila sabotare a cablurilor submarine în Marea Baltică”, a spus Rutte.
Pentru a consolida vigilența NATO, misiunea va integra sistemele naționale de supraveghere cu resursele alianței.
„De asemenea, lucrăm cu aliații pentru a integra mijloacele lor naționale de supraveghere în NATO, asigurând detectarea completă a amenințărilor”, a spus Rutte.
El a subliniat, de asemenea, necesitatea unei acțiuni ferme împotriva amenințărilor la adresa infrastructurii critice.
„Căpitanii de nave trebuie să înțeleagă că potențialele amenințări la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibile îmbarcare, sechestrare și arestare”, a avertizat Rutte.
NATO cere mai multe investiții în apărare
În timp ce aplicarea legii rămâne sub jurisdicția autorităților naționale, el a subliniat că trebuie să existe o „complementaritate între eforturile NATO de a detecta amenințările și a descuraja agresiunea și eforturile naționale de a aplica legea”.
Pe lângă descurajare, Rutte a subliniat importanța rezistenței. „Îmbunătățirea rezilienței necesită o infrastructură mai sigură, mai reparabilă și mai redundantă”, a spus el, adăugând că NATO va colabora cu operatorii din industrie pentru a „proteja și securiza mai bine activele submarine vitale”.
De asemenea, el a avertizat asupra necesității de a stimula investițiile în apărare pentru a asigura securitatea pe termen lung.
„Cea mai mare îngrijorare a mea este că patru sau cinci ani nu vom fi în siguranță dacă nu vom investi mai mult în apărarea noastră colectivă, dacă nu vom face mai mult pentru a crește producția noastră din industrie”, a spus el.
La rândul său, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat: „Vom continua să acționăm cu fermitate atunci când infrastructura critică din Marea Baltică este în pericol”.
Subliniind rolul NATO, Stubb a spus: „Vom spori prezența NATO în Marea Baltică” și s-a angajat să intercepteze în mod ferm „flota din umbră a Rusiei”.
El a anunțat, de asemenea, că intenționează să conducă înființarea unui grup de experți juridici din statele Mării Baltice pentru a evalua libertatea de navigație în conformitate cu dreptul internațional.
Prim-ministrul Estoniei Kristen Michal a acuzat Rusia că s-a implicat într-un război hibrid.
„Ca să fiu sincer, ei fac bani pentru a avea acest tip de război hibrid împotriva Europei”, a spus el.
Pledând pentru un răspuns ferm, el a sugerat că „probabil atitudinea finlandeză ar trebui să fie un etalon” pentru viitoarele incidente care implică amenințări sau încercări de sabotare împotriva infrastructurii critice.
La întâlnire au participat preşedinţii şi prim-miniştrii Finlandei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, Danemarcei şi Suediei, precum şi cancelarul german şi secretarul general al NATO, Mark Rutte
Germania trimite nave de război
Cancelarul Olaf Scholz a anunțat marți că Germania va desfășura nave de luptă pentru a participa la o nouă misiune NATO de protejare a infrastructurii subacvatice critice din Marea Baltică.
Adresându-se reporterilor la Helsinki, în timpul summitului NATO pentru Marea Baltică, Scholz a spus că Germania este pregătită să-și asume responsabilitatea și să-și desfășoare forțele, în lumina amenințărilor tot mai mari reprezentate de așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei.
„Vom participa cu tot ce avem în ceea ce privește capacitățile navale. Aceasta va fi determinată în funcție de opțiunile specifice de desfășurare”, a spus el, adăugând că detaliile concrete ale desfășurării vor fi discutate în cadrul alianței NATO.
Misiunea „Baltic Sentry” a NATO a fost lansată marți ca răspuns la multiple incidente de deteriorare a cablurilor și conductelor subacvatice suspectate de acte de sabotaj rusești. Inițiativa va consolida prezența alianței la Marea Baltică prin desfășurarea de drone navale, fregate și avioane de patrulare maritimă.
Potrivit Yle, în jur de zece nave militare ale Alianței vor fi dislocate în Marea Baltică până la sfârșitul acestei săptămâni, care vor începe să protejeze infrastructura subacvatică. Patrularea se va desfășura până la sfârșitul lunii aprilie a acestui an.
În plus, Forța expediționară comună britanică (JEF) a anunțat începerea Operațiunii Nordic Warden , în cadrul căreia au intensificat schimbul de informații cu privire la activitățile „flotei din umbră”, petroliere ale Rusiei ce se sustrag sancțiunilor. JEF folosește un sistem avansat de monitorizare a situației de expediere.
Sabotajul Rusiei și Chinei în Marea Baltică
Marea Baltică a fost scena mai multor incidente de infrastructură de mare profil de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022, care a accentuat tensiunile în regiune.
Cel mai recent, Finlanda a raportat că petrolierul rusesc Eagle S a fost arestat în legătură cu incidentul de deteriorare a cablurilor submarine care a avut loc în ziua de Crăciun.
În noiembrie anul trecut, două cabluri de telecomunicații ce leagă Suedia și Danemarca au fost întrerupte. Autoritățile suspectează nava chineză Yi Peng 3, care a navigat peste cabluri. China a respins cererea Suediei de a investiga nava.
Cablul submarin Arelion, care leagă insula suedeză Gotland de Lituania, și cablul de comunicații submarin C-Lion 1, care circulă între capitala Finlandei, Helsinki și orașul Rostock din Germania, au fost, de asemenea, avariate la jumătatea lunii noiembrie, lângă apele teritoriale ale Suediei.
Acestea au fost acțiuni de sabotaj legate de războiul în desfășurare al Rusiei împotriva Ucrainei. Dar Kremlinul a respins afirmațiile, numindu-le „absurde”.
Exploziile din septembrie 2022 care au rupt conductele Nord Stream care transportau gaz rusesc în Europa rămân nerezolvate, subliniind vulnerabilitatea regiunii la atacurile submarine asupra infrastructurii cheie.
Autoritățile din regiunea baltică continuă să investigheze aceste incidente pe fondul unei vigilențe sporite, deoarece tensiunile geopolitice nu arată niciun semn de atenuare.
Rusia urmărește „manevrele de război” ale NATO în Marea Baltică
Analiștii ruși numesc desfășurările navelor Alianței în Marea Baltică „manevre de război”.
„Occidentul se pregătește de mult timp pentru acest scenariu. La sfârșitul anului 2023 și în iunie 2024, țările JEF l-au practicat, susținând exercițiile JEF Response Option (JRO) și Nordic Warden 2024. La manevre au participat până la 30 de nave, precum și avioane de patrulare și recunoaștere, un adevărat exercițiu de război”, scrie presa rusă.
În decembrie, la summitul de la Tallinn, liderii țărilor participante la JEF au anunțat că își consolidează eforturile de combatere a „flotei ruse din umbră”. De asemenea, Polonia și Germania s-au alăturat acestei misiuni.
Potrivit jurnalistei finlandeze Maria Stenroos , alianța dezvoltă o strategie hibridă pentru a limita Rusia în Marea Baltică, iar măsurile vor include utilizarea de noi tehnologii de supraveghere, precum și modificări în interpretarea legilor care vor permite reținerea navelor care transportă petrol rusesc.
Citește și: Putin, în criză de nervi. România și alte 9 țări UE cer interzicerea importurilor de gaze rusești
Utilizarea unui nou sistem de supraveghere maritimă alimentat de inteligență artificială a fost deja anunțată de Regatul Unit, care a lansat operațiunea Nordic Warden în Marea Baltică pentru a urmări navele aparținând „flotei din umbră” a Rusiei.
În ceea ce privește modificările în interpretarea legilor, încă nu au fost date clarificări. Anterior, mass-media finlandeză a numit confiscarea armată a navei comerciale „Eagle S”, în apele internaționale din Golful Finlandei, un „precedent”.
Rusia se așteaptă ca interpretarea Dreptului Maritim Internațional să legalizeze astfel de acte.
Citește și: Germania pregătește 60.000 de soldați pentru război cu Rusia. „Pacea s-a sfârșit după 30 de ani”
În acest caz, orice act sau lege adoptate de țările din regiunea Mării Baltice în raport cu Dreptul Internațional va fi socotit o amenințare de către Moscova, ceea ce va duce la o escaladare gravă a situației din Marea Baltică.
„Ceea ce vedem în prezent în Marea Baltică înseamnă în esență că țările occidentale trec de la sancțiuni la măsuri militare. Navele NATO au început deja să patruleze, sistemul de urmărire a fost desfășurat - tot ce rămâne este să legalizeze acțiunile ulterioare. Iar acest lucru nu va fi tolerat”, scrie presa militară rusă.
