România ar putea pierde, cel puțin momentan, orice șansă de a întra în spațiul Schengen varianta terestră după ce, duminică, în Austria, la alegeri ar putea câștiga extrema dreptă care se opune și mai categoric aderării României decât partidul aflat la putere.
Concret, alegerile din Austria de duminică ar urma să fie câștigate de extrema dreaptă. Partidul Libertăţii (FPÖ) de extrema dreaptă se opune și mai categoric aderării României la spațiul Schengen decât partidul aflat, azi, la putere a cancelarului Nehammer.
România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
În condițiile în care partidele de extremă dreapta câștigă teren în alte țări, dacă sondajele pentru bătălia din 29 septembrie se confirmă, va fi pentru prima dată când Partidul Libertății (FPO) din Austria - care a creat o alianță europeană cu partidele lui Viktor Orbán și populistului ceh Andrei Babiš - va câștiga un scrutin național.
Cu toate acestea, rămâne neclar dacă FPO, care s-a clasat pe primul loc la alegerile europene din iunie, va putea găsi parteneri pentru a forma o coaliție de guvernare în Austria, cu o populație de peste 9 milioane de locuitori, deși în trecut a participat la guvernări.
Extrema dreaptă conduce în sondaje în Austria
Condus din 2021 de controversatul Herbert Kickle, FPO a reușit să crească în sondaje exploatând nemulțumirea alegătorilor austrieci cu privire la inflație, sprijinul țării pentru Ucraina în războiul cu Rusia, măsurile de restricționare a pandemiei și învinuirea imigrației pentru problemele economice ale țării.
Herbert Kickle Foto: Profimedia Images
Cu sloganuri precum „Cinci ani buni” și „Încercăm cu curaj ceva nou”, extrema dreaptă conduce Partidul Popular Austriac (OVP), aflat la guvernare, cu două puncte procentuale (27% vs. 25%), reușind să depășească o serie de scandaluri de corupție de la ultimele alegeri. Între timp, conservatorii de la putere - aflați în coaliție cu Verzii în ultimul guvern din 1987 - și-au văzut numărul de voturi în scădere.
Kickle, în vârstă de 55 de ani, a reușit să seducă „mulți alegători deziluzionați care cer o mare schimbare pe scena politică din Austria”, a declarat analistul politic Thomas Hofer pentru Agence France-Presse. El a adăugat că extrema dreaptă „a făcut o treabă bună” prezentându-se ca o forță antisistem și ar provoca un „cutremur” dacă ar câștiga alegerile.
Extrema dreaptă austriacă atrage anti-vacciniștii cu compensații
În același timp, FPO, singurul dintre partidele austriece care nu a sprijinit măsuri precum izolarea în timpul pandemiei, încearcă să atragă votul anti-vacciniștilor sperând să pună în aplicare un plan național de compensare a „victimelor vaccinurilor” pe care l-a instituit în regiunea din jurul Vienei, unde se află la putere.
Citește și: Românii, printre cei mai muncitori din UE. Austria, care urăște România, la coada clasamentului
Fondul de compensare a fost înființat anul trecut în această provincie și până în prezent au fost depuse 5 700 de cereri, FPO încercând să îl extindă în toată Austria, denunțând în manifestul său electoral „spălarea fără precedent a creierului” cetățenilor de către guvern în timpul pandemiei Covid-19.
Demersul a stârnit reacții furibunde din partea altor partide, ministrul austriac al sănătății, Johannes Rauch (din partea Partidului Verde), subliniind că din cele peste 20 de milioane de persoane care au fost vaccinate doar aproximativ 200 de persoane au raportat efecte secundare, social-democrații din opoziție acuzând extrema dreaptă că „și-a pierdut orice simț al moralității” prin oferirea de „bonusuri” persoanelor care „atacă oficialii aleși”, acuzând FPO că încearcă să își lărgească baza electorală.
Va avea Austria un cancelar de extremă dreapta?
Cu toate acestea, chiar dacă extrema dreaptă obține cele mai multe locuri, este aproape sigur că va avea nevoie de parteneri pentru a guverna Austria.
Cancelarul Karl Neuhammer, în vârstă de 51 de ani, care a promis „stabilitate pentru Austria” în timpul campaniei, a exclus în mod repetat posibilitatea ca partidul său să se alăture unei coaliții de guvernare sub conducerea lui Kickel.
Dar președintele Austriei, Alexander van der Belen, și-a exprimat, de asemenea, reticența față de venirea lui Kickle la conducerea viitorului guvern.
Pentru a preveni o astfel de eventualitate, o coaliție guvernamentală tripartită ar putea fi formată, pentru prima dată în istoria Austriei, sub egida Partidului Popular, cu social-democrații (cărora sondajele le acordă aproximativ 20%).
Dar, în condițiile în care economia austriacă se confruntă cu dificultăți, analiștii politici prevăd că va fi o luptă grea pentru o astfel de coaliție de guvernare, ceea ce ar putea întări și mai mult „mesajul antisistem” al lui Kickle, care susține că a câștigat alegerile, dar a fost furat de la cancelarie.
