În august 2023, Ministerul de Interne din Marea Britanie a emis un ordin prin care interzicea celor care au făcut erori în solicitările de carduri de rezidenţă permanentă depuse după referendumul pentru Brexit să mai facă o cerere tardivă pentru statutul de cetăţean UE stabilit în UK, dacă nu un un "motiv rezonabil". Acum, printre aceste motive rezonabile a fost inclus şi argumentul că nu ştiau de noile reguli în materie de imigraţie create special pentru cetăţenii UE după Brexit.

Schimbarea vine în urma unei serii de cazuri cu cetăţeni UE care se confruntă cu consecinţe devastatoare în urma noilor reglementări, cazuri care au fost evidenţiate de The Guardian, informează News.ro. 

Citește și: De la zilier la polițist apreciat de toată comunitatea. Povestea unui român care a impresionat UK

În ciuda modificării, activiştii spun că decizia trebuie să fie susţinută de o formulare mai explicită în ghidurile pentru angajaţii care se ocupă de astfel de cazuri, altfel cetăţenii UE vor ajunge să fie nevoiţi să "cerşească" pentru ca drepturile să le fie recunoscute.

Cetăţenii UE care locuiesc în Regatul Unit şi britanicii care locuiau în UE înainte de Brexit au dreptul pe viaţă de a rămâne în ţara în care locuiau, conform acordului ce reglementează retragerea Marii Britanii din UE.

Schimbare importantă pentru românii din UK care au ajuns în Regatul Unit înainte de Brexit

În perspectiva Brexitului, guvernul britanic a lansat un program de stabilire a rezidenţei pentru a avea o situaţie a celor aproape 6 milioane de cetăţeni UE care locuiesc în Marea Britanie. Înscrierea în acest sistem s-a încheiat în iunie 2021, dar cererile tardive au fost luate în considerare dacă au existat "motive rezonabile".

Problemele au apărut în august anul trecut, în cadrul unei acţiuni de control a Ministerului de Interne, astfel că noile norme au eliminat "lipsa de informare" ca motiv rezonabil pentru a face o cerere tardivă pentru includerea în programul pentru cetăţenii UE cu rezidenţă în Regatul Unit.

Decizia a cauzat dificultăţi semnificative pentru cetăţenii UE, inclusiv pentru un restaurator italian care plătea impozite în Regatul Unit de 21 de ani, dar care, peste noapte, şi-a găsit contul bancar îngheţat de banca Santander, ceea ce l-a obligat să îşi închidă afacerea, deoarece nu a putut plăti personalul sau furnizorii.

Citește și: Ambasadorul britanic: „Progresul României, la o viteză mai mare decât în orice altă ţară europeană”

"Nu am făcut nimic greşit, iar ei spun într-o zi "pa, pa", fără nicio explicaţie, nimic. A fost oribil", a declarat Massimo pentru The Guardian.

Activiştii estimează că, potenţial, zeci de mii de cetăţeni ai UE au aplicat pentru carduri de rezidenţă permanentă după 2016.

Silvana, un investitor italian în domeniul tehnologiei, a descoperit că permisul său de şedere permanentă era inutil atunci când a mers să-şi reînnoiască cardul european de asigurare de sănătate pentru fiica sa, înainte de o vacanţă. I s-a spus că permisul său de şedere permanentă în UK nu mai înseamnă nimic.

În conformitate cu normele din august 2023 ale Ministerului de Interne, ea ar fi putut fi expulzată din ţară, deoarece necunoaşterea sistemului pentru rezidenţii UE nu mai era un motiv rezonabil pentru o cerere tardivă de includere în acest sistem.

După ce a cedat la presiunea exercitată de ONG-uri şi de cetăţeni UE, Ministerul de Interne de la Londra a publicat noi ghiduri pentru cei care se ocupă de astfel de cazuri, spunându-le că cererile tardive ale celor care deţin carduri de rezidenţă permanentă pot fi luate în considerare.

"Sunt foarte fericită că se schimbă reglementările şi că, în esenţă, îşi dau seama că a fost o greşeală să facă acest lucru unor buni cetăţeni care se află aici de mult timp şi care contribuie la bunul mers al societăţii", a comentat Silvana.

Cu toate acestea, grupul de campanie „The3million” a descris schimbarea operată de Ministerul de Interne ca fiind o victorie parţială, deoarece ghidurile actualizate nu sunt atât de explicite pe cât ar putea fi.

În loc să precizeze că sunt permise cererile tardive ale cetăţenilor UE cu carduri de rezidenţă permanentă, Ministerul de Interne dă un exemplu alambicat de persoană aflată într-o astfel de situaţie.

Exemplul dat de Ministerul de Interne din UK:

K este un cetăţean SEE (Spaţiul Economic European - n.r.) care a lucrat în Regatul Unit între 2013 şi 2021. În 2019, K a solicitat şi i s-a eliberat un document care atestă dreptul de şedere permanentă în conformitate cu regulamentele SEE, deoarece a dobândit dreptul de şedere permanentă în Regatul Unit în temeiul legislaţiei UE.

K a înţeles greşit că acesta era un statut care nu era afectat de ieşirea Regatului Unit din UE, astfel că nu a depus o cerere în cadrul programului EU Settlement Scheme până la termenul limită de 30 iunie 2021.

K a plecat apoi din Regatul Unit timp de 2 ani pentru a se ocupa de mama sa grav bolnavă şi s-a întors în Regatul Unit în octombrie 2023 şi a început să solicite un loc de muncă. Un potenţial angajator a solicitat dovezi privind dreptul lui K de a lucra în Regatul Unit, iar acesta a prezentat documentul său de şedere permanentă eliberat în temeiul Regulamentului privind SEE. Angajatorul i-a spus lui K că documentul nu mai era valabil în acest scop şi că trebuie să solicite statutul în cadrul EU Settlement Scheme, ceea ce a făcut fără întârziere. Acestea sunt motive rezonabile pentru care K a întârziat să depună cererea în cadrul acestui program.

"Suntem dezamăgiţi de faptul că Ministerul de Interne încă nu acceptă că a avea un card de rezidenţă permanentă în EEA (spaţiul economic european - n.r.) este în sine o dovadă suficientă pentru a fi un motiv rezonabil de a aplica cu întârziere şi, de asemenea, se aşteaptă ca oamenii să se roage, să stea în genunchi şi să aibă remuşcări pentru că nu ştiu", a declarat co-directorul executiv interimar al organizaţiei „The3million”, românca Andreea Dumitrache.

"Politicienii au promis că cetăţenii UE îşi vor păstra drepturile după Brexit. Acest guvern trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru schimbările aduse şi să schimbe această cultură a neîncrederii în Ministerul de Interne", a pledat românca.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat:  "Au trecut mai mult de doi ani de la termenul-limită principal de aplicare pentru sistemul dedicat rezidenţilor UE, care a fost făcut public pe scară largă. În conformitate cu acordurile privind drepturile cetăţenilor, continuăm să acceptăm şi să luăm în considerare cererile tardive ale celor care au motive rezonabile pentru întârzierea depunerii cererii".

Birocrația stârnește nemulțumiri

Pe de altă parte, separat, au fost exprimate preocupări în legătură cu un răspuns pe care Ministerul de Interne l-a dat la o hotărâre a Înaltei Curţi pe tema programului pentru rezidenţii UE.

Înalta Curte a dat dreptate organismului statutar înfiinţat pentru a proteja drepturile cetăţenilor UE, Autoritatea independentă de monitorizare, care a susţinut că a fost greşit să se elimine drepturile de angajare, de şedere şi de asistenţă medicală ale celor cu statut de pre-rezident (cei care se aflau în Regatul Unit de mai puţin de cinci ani înainte de Brexit), dacă au uitat să solicite trecerea la statutul de rezident odată ce au fost eligibili.

Ca răspuns, Ministerul de Interne a acordat o prelungire de doi ani celor cu statut de pre-rezident, în ideea că acest lucru ar acoperi orice eventuală întârziere pentru cei care au uitat să depună o nouă cerere.

Activiştii spun că acest lucru înseamnă că angajatorii şi proprietarii de locuinţe sau băncile ar putea interpreta această prelungire ca fiind un statut temporar riscant din punct de vedere juridic şi ar putea elimina drepturile unei persoane.

"În timp ce Ministerul de Interne a fost eficient în multe cazuri, unii cetăţeni se confruntă cu incertitudinea, ceea ce are un impact asupra capacităţii lor de a trăi, de a munci şi de a-şi întemeia familii în Regatul Unit", a declarat Miranda Biddle, directorul executiv al Autorităţii independente de monitorizare.