Consilierul principal al premierului ungar Viktor Orban, Katalin Szili a salutat decizia lui Macron, afirmând că acest exemplu ar putea consolida aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania și ale secuilor.
Tema autonomiei maghiarilor din Transilvania, reînviată după propunerea lui Macron pentru Corsica
Katalin Szili speră că această inițiativă va fi un model pentru Uniunea Europeană și va susține aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania și secuilor, un subiect extrem de controversat și delicat pentru România.
„Conform rezoluției Parlamentului Ungariei, Ziua Zmeilor Maghiari este sărbătorită din 2015 la 15 noiembrie, ziua nașterii și morții prințului Bethlen Gábor al Transilvaniei și rege al Ungariei.
Minoritatea maghiară care trăiește în întindere se află într-o situație lingvistică și educațională dezavantajoasă în comparație cu națiunea majoritară, fiind expusă asimilării și emigrării. Scăderea populației se manifestă, mai ales, în răspântie, de aceea este extrem de importantă pentru răspândirea tradițiilor, transferul de cultură și educație. Guvernul maghiar acordă o atenție deosebită consolidării și sprijinirii comunităților maghiare rurale.
Citește și: Partidele aflate la putere în Ungaria au marcat „Ziua Autonomiei secuiești”
De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, prezentarea culturii și a vieții de zi cu zi a locuitorilor din Ținutul Secuiesc este în prim-plan. Szórvány este o minoritate fără o legătură teritorială coerentă, care trăiește într-un mediu de limbă străină în Bazinul Carpatic și în Moldova și care, în urma asimilării, își pierde treptat masivitatea”, se arată într-o postare pe Facebook a lui Katalin Szili.
„În mijlocul vulnerabilității globale de astăzi, există o mare nevoie de unitate a națiunii. Ziua Autonomiei Secuiești este, de asemenea, o reamintire pentru noi toți că nu putem uita nicio clipă sau pierde din vedere cererea legitimă a comunităților noastre care trăiesc în afara graniței de a-și putea decide propria soartă și de a promova astfel creșterea demografică”, a spus Katalin Szili la finele lunii octombrie cu ocazia Zilei Autonomiei Secuilor din Transilvania, potrivit kronikaonline.ro.
Citește și: Delir în presa ungară: „Extremiștii români care se opun autonomiei Transilvaniei sunt Ceaușiști”
Potrivit Declaraţiei adoptată la data de 25 octombrie 1992 care abordează problema naţională, oficialul maghiar consideră că aceasta poate fi considerată drept un „crez al maghiarilor din Transilvania” și poate fi şi „un manifest pentru orice altă comunitate maghiară din afara graniţelor Ungariei, din Bazinul Carpatic”.
Szili susține că maghiarii din România nu doresc să se desprindă sau să emigreze de pe meleagurile natale, dar nici nu doresc să se asimileze „în naţiunea română”, pentru că maghiarii din România, în calitate de „subiect politic, sunt un factor constitutiv al statului, un partener egal al naţiunii române şi, prin urmare, sunt la fel de responsabili pentru viitorul lor ca orice alt cetăţean.”
Decizia lui Macron cu privire la autonomia Corsicăi care a reînviat spiritul colonialist în Ungaria
Președintele francez Emmanuel Macron a propus pe 28 septembrie, să acorde mai multă autonomie insulei mediteraneene Corsica, o regiune care se revoltă adesea pe guvernarea de la Paris.
Macron a promis că va introduce o legislație care va "ancora pe deplin Corsica în Republica Franceză și va recunoaște unicitatea naturii sale de insulă mediteraneană și a relației sale cu lumea".
Liderul de la Paris a stabilit un termen limită de șase luni pentru ca politicienii insulei să ajungă la un acord cu Parisul privind o nouă lege care să schimbe Constituția franceză pentru a modifica statutul Corsicii. "Nu există linii roșii, ci doar idealurile Republicii", a spus Macron.
"Ar trebui să avem curajul de a stabili o formă de autonomie pentru Corsica în cadrul Franței", a declarat Macron în fața parlamentului insulei din Ajaccio, controlat în prezent de naționaliști. El a adăugat: "Am eșua cu toții dacă am lăsa lucrurile așa cum sunt".
Corsica a ajuns în fruntea agendei politice franceze anul trecut, când au izbucnit violențe de amploare din cauza uciderii lui Yvan Colonna într-o închisoare de pe continent. Luptătorul pentru independență - încarcerat pe viață pentru uciderea prefectului insulei, Claude Erignac, în 1998 - a fost înjunghiat de un alt deținut.
Uciderea lui Colona a declanșat "violențe incredibile care au adus Corsica în pragul unui conflict generalizat", i-a spus Gilles Simeoni, președintele Consiliului Executiv al Corsicii, lui Macron.
Corsicanii doresc de mult timp să aibă mai mult cuvânt de spus în afacerile lor, precum și un statut oficial pentru limba lor și protecție împotriva străinilor care cumpără terenuri, două cereri spinoase pe care Parisul este reticent să le acorde.
"Corsica trebuie să devină teritoriul autonom și așa ar trebui să fie", i-a spus președinta parlamentului regional, Marie-Antoinette Maupertuis, lui Macron înainte de discursul său. Tinerii insulei, în special, "se simt extrem de deposedați de pământul lor", a spus ea, potrivit lemonde.fr.
