Trump va retrage din Europa și România trupele care îl deranjează pe Putin: Forțele de reacție rapidă.
Retragerea unor contingente semnificative din Europa de Est schimbă prioritățile SUA, ridicând probleme despre logistică, tehnologie și strategie geopolitică.
Administrația Biden a întărit regiunea cu forțe suplimentare în 2022 pentru a contracara invazia Rusiei în Ucraina, acum Trump îl „eliberează” pe Putin de 10.000 din cele mai experimentate trupe americane.
Trump retrage din Europa și România trupele care îl deranjează pe Putin: Forțele de reacție rapidă
Oficialii europeni și-au exprimat neliniștea, avertizând că o astfel de mișcare ar putea încuraja politica de agresiune a președintelui rus Vladimir Putin într-un moment de tensiune crescută.
Seth Jones, vicepreședinte al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale [CSIS], a avertizat că „reducerea forțelor americane ar slăbi descurajarea”, o declarație care subliniază mizele implicate, potrivit Bulgarian Military.
În februarie 2022, când Rusia a invadat Ucrana, Administrația Biden a autorizat desfășurarea a 20.000 de trupe suplimentare în Europa de Est, ducând prezența totală americană pe continent la 100.000.
Această acumulare, concentrată în țări precum Polonia, România și statele baltice, a avut ca scop liniștirea aliaților NATO și descurajarea agresiunii Rusiei.
Forțele includ infanterie, unități blindate și mijloace de aviație, concepute pentru a proiecta puterea de-a lungul Flancului Estic al NATO și având în vedere o desfășurare rapidă în cazul unei noi agresiuni a lui Putin.
Din punct de vedere logistic, scoaterea a 10.000 de soldați din Europa de Est ar necesita o dezmembrare meticuloasă a unităților și echipamentelor.
Polonia găzduiește o pondere semnificativă, Comandamentul Corpului V din Poznan servind drept centru pentru planificare operațională.
România susține o prezență rotativă a unităților Stryker — infanterie foarte mobilă echipată cu vehiculul blindat cu roți Stryker, o platformă de 19 tone înarmată cu un tun de 30 mm sau rachete antitanc Javelin, capabile să atingă viteze de până la 60 de mile pe oră.
Aceste unități, concepute pentru o desfășurare rapidă, au fost cheia strategiei de descurajare a NATO.
O retragere a acestora ar însemna nu numai reducerea unor astfel de formațiuni, dar și incapacitarea unei armate combinate de a răspunde rapid la crizele din regiune.
Trump lasă goluri în umbrela defensivă a NATO
Consecințele operaționale se extind dincolo de numărul de soldați. Prezența SUA include capabilități critice precum sistemul de apărare aeriană Patriot, desfășurat în Polonia din 2022 pentru a contracara amenințările rusești cu rachete.
Patriot, un sistem cu rază lungă de acțiune, la mare altitudine, poate urmări și intercepta rachete balistice la distanțe de peste 100 de mile, oferind un scut împotriva rachetelor Iskander pe care Rusia le-a staționat în Kaliningrad, la doar 300 de mile de Varșovia.
Eliminarea chiar și a unei părți din aceste active ar putea lăsa lacune în umbrela defensivă a NATO, forțând aliații să-și regândească propriile desfășurări.
Armata SUA din Europa și Africa a anunțat deja redistribuirea personalului și echipamentelor militare americane de pe aeroportul Jasionka din Polonia, centru cheie pentru ajutorul Ucrainei.
Fiind o bază deosebit de importantă, a fost protejată de sistemele de apărare aeriană americane Patriot.
Acum, „pentru a transfera responsabilitățile”, la bază au fost desfășurate în ultimele luni sisteme antiaeriene din Germania și Norvegia.
Există îngrijorări întemeiate că Trump are acum în vedere retragerea unităților Regimentului 2 Cavalerie, cu sediul în Germania, dar care se rotește adesea prin Europa de Est, inclusiv în România.
Potențiala retragere a acestuia ar diminua prezența forțelor terestre care a adus liniște pentru națiuni precum țările baltice, în special Lituania.
Publicația Stars and Stripes, care operează în cadrul Departamentului de Apărare al SUA, a dezvăluit un plan de acțiune elaborat sub conducerea actualului secretar adjunct al Apărării pentru Strategie, Austin Dahmer, pentru a schimba prioritățile de securitate ale SUA către Oceanul Pacific.
Marathon Iniitiative prevede ca, pentru a descuraja China, este necesară creșterea bugetului apărării și „economisirea banilor” din forțele terestre, Garda Națională, numărul personalului și programele de arme.
În special, s-a propus abandonarea a patru brigăzi Stryker din șase, șase brigăzi de infanterie din 14 și două brigăzi de elicoptere de aviație a armatei din 12.
SUA aveau nevoie de forțe terestre puternice pentru operațiunile în Europa, dar dacă forțele terestre nu mai joacă un astfel de rol, atunci este posibil să se reducă finanțarea pentru armele lor.
Strategia Marathon Innitiative implică și retragerea contingentului american din Europa. Sunt vizate trupele Marinei SUA și Forțele Aeriene, care, în planul lui Trump, devin de mare importanță în Pacific.
Raportul afirmă direct că acele forțe terestre care se află în Europa nu vor fi supuse reducerilor, dar vor fi transferate în Statele Unite.
Securitatea Mării Negre, în pericol
În România se află un contingent de Forțe navale pentru Operații Speciale (FOS) americane. De asemenea, în România au fost prepoziționate produse militare, echipamente și materiale din înzestrarea United States Naval Special Warfare (US NSW), în scopul instruirii în comun și creșterii capacității de asigurare a unui răspuns adecvat la eventualele provocări de securitate din regiunea Mării Negre, zonă de interes major pentru Putin.
Citește și: SUA golesc centrul major de ajutor militar pentru Ucraina din Polonia. Iau și sistemele Patriot
Statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — se confruntă cu o realitate și mai dură. Cu o populație combinată de doar 6 milioane de oameni, armatele lor sunt mici.
Aceste țări au găzduit unități de rotație ale SUA, cum ar fi Brigada 173 Aeropurtată, parașutisti antrenați pentru desfășurarea rapidă în cazul unei agresiuni a Rusiei.
Citește și: Trump retrage trupe din România. Marea Britanie: Intrăm în război cu Rusia și apărăm Europa de Est
Pierderea acestui suport american ar putea expune vulnerabilități, mai ales având în vedere proximitatea Rusiei – granița sa cu Lituania se află la doar 150 de mile de Vilnius.
NATO s-a angajat să se adapteze, dar rămâne întrebarea dacă forțele europene pot umple golul suficient de repede.
Răspunsul analiștilor militari este „nu”, iar retragerea forțelor americane de desfășurare rapidă demontează strategia pe care armatele NATO și-au bazat exercițiile militare în Europa de Est și, în mod cert, trimite lui Putin un semnal de „liberă trecere”.
