O undă verde ar fi un avantaj pentru economiile lor. Spațiu Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulație din lume. Aceasta cuprinde 26 de țări - 22 de state membre ale UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec o frontieră internă.
Însă aderarea deplină a celor mai noi membri ai UE - Bulgaria și România au aderat la bloc în 2007, iar Croația în 2013 - necesită sprijinul unanim al partenerilor lor, iar în ajunul unei reuniuni a miniștrilor de interne de la Bruxelles, menită să examineze cazurile lor, încă se ridicau obiecții.
Citește și: ALERTĂ Cancelarul Austriei anunță că vrea aderarea României la Schengen dincolo de primăvara 2023
Cele trei țări aderă deja parțial la regulamentul Schengen, dar controalele la frontierele interne nu au fost încă ridicate. Blocajul s-a datorat de mult timp preocupărilor partenerilor trioului cu privire la amploarea crimei organizate, la migrația neautorizată și la alte probleme de securitate.
Luna trecută, ramura executivă a UE, Comisia Europeană, a decis că toate cele trei țări candidate îndeplinesc criteriile tehnice de aderare, iar Parlamentul European a votat, de asemenea, în favoarea aderării lor.
Citește și: Măsuri extreme pentru criza energetică: Folosirea mașinilor electrice, doar pentru deplasări vitale
Un rezultat pozitiv pentru toate cele trei națiuni este incert. Austria pare aproape sigur că va pune veto la ofertele bulgară și română în ceea ce privește imigrația, în condițiile în care tot mai multe persoane îi trec granițele fără autorizație prin regiunea Balcanilor.
Cu toate acestea, candidatura Croației nu a primit nicio opoziție notabilă din partea partenerilor săi din UE.
Oficialii austrieci sunt îngrijorați de faptul că eliminarea controalelor la frontierele interne ar putea transforma Bulgaria și România în puncte de trecere pentru solicitanții de azil.
