În ianuarie, asociaţiile au notificat guvernul să lanseze „reforme structurale” şi să „ia măsuri concrete” în vederea încetării acestor controale, cerând autorităţilor să răspundă în termen de patru luni, termen care acum a expirat, iar asociaţiile au sesizat Consiliul de Stat.
Potrivit avocatului Antoine Lyon-Caen, Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă a Franţei, poate proceda în mai multe feluri: poate cere statului să ia măsurile pe care le consideră necesare şi apoi să controleze dacă răspunsurile sunt satisfăcătoare ori poate interveni mai ferm, cerând ca lucrurile să evolueze într-un anumit fel.
Citește și: Predoiu, răspuns dur la acuzațiile lui Daniel Morar: i-ar fi „topit“ lui Kovesi sute de dosare
Asociaţiile cer modificarea codului de procedură penală pentru „a interzice explicit discriminarea în controalele de identitate”, precum şi ca persoanele controlate să primească „o dovadă a controlului”.
Acţiunea în justiţie vine după ce în ianuarie 2017 un raport al Avocatului poporului a conchis că „un tânăr perceput ca fiind negru sau arab (...) are o probabilitate de 20 de ori mai mare” să fie controlat decât populaţia în ansamblu.
Citește și: Fiica ambasadorului afgan la Islamabad, răpită și torturată. Ambasadorul Pakistanului, convocat
„Astăzi, cei care au altă culoare a pielii decât albă sunt controlaţi mult mai frecvent. (...) Sunt identificaţi ca factor problemă şi acest lucru este inadmisibil”, a recunoscut preşedintele francez Emmanuel Macron într-un interviu pe platforma Brut, în decembrie 2020.
