"Aceste restricții încalcă principiul liberei circulații a capitalurilor și mai multe drepturi fundamentale”, se arată în concluziile depuse de Sánchez-Bordona în fața CJUE, potrivit G4media, după ce Ungaria a adoptat în 2017 o lege, propusă de premierul Viktor Orban, potrivit căreia ONG-urile care beneficiază lunar de finanţări externe de peste 500.000 de forinţi (1.500 de euro) trebuie să se declare explicit drept ‘organizaţii susţinute din străinătate’.
Comisia Europeană a trimis Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii, acuzând-o de încălcarea atât a principiului liberei circulații a capitalurilor, cât și a mai multor drepturi protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: dreptul la respectarea vieții private, la protecția datelor cu caracter personal și la libertatea de asociere.
În concluziile sale prezentate marți în fața CJUE, avocatul general Manuel Campos Sánchez-Bordona a afirmat că transferul unei donații din străinătate în beneficiul unei organizații civile maghiare constituie o circulație a capitalurilor.
”Această circulație a capitalurilor este supusă în Ungaria unor condiții precum obligația impusă unor organizații civile determinate de a se înregistra ca „organizații care primesc ajutor extern” și publicarea anumitor date. Totuși, condițiile respective se aplică numai în cazul donațiilor care provin din străinătate, astfel încât este mult mai probabil ca acestea să îi afecteze pe resortisanții altor state membre decât pe resortisanții maghiari”, arată Sánchez-Bordona.
Potrivit acestuia, respectivele condiții constituie o restricție a principiului liberei circulații a capitalurilor, atât în ceea ce privește organizațiile vizate, care se pot confrunta cu dificultăți de finanțare și cărora li se poate limita exercitarea libertății de asociere, cât și în ceea ce privește donatorii lor străini, care pot fi descurajați să efectueze donații din cauza eventualului efect stigmatizant al publicării detaliilor acestor tranzacții, care exprimă o afinitate ideologică susceptibilă să fie compromițătoare în contextul național maghiar.
Cu privire la protecția vieții private și a datelor personale, Sánchez-Bordona arată că simpla comunicare a numelui donatorului este suficientă în sine pentru identificarea sa și pentru ca această comunicare să fie acoperită de dispozițiile dreptului Uniunii referitoare la prelucrarea datelor personale.
Astfel, faptul că numele donatorului este indisolubil legat de datele privind o donație în beneficiul unei organizații civile constituie o legătură care dezvăluie în sine o afinitate între donator și organizația menționată, care poate contribui la definirea profilului ideologic al celui dintâi.
Avocatul general adaugă că împrejurarea că datele publicate permit elaborarea profilului menționat poate să descurajeze donatorii sau să îi facă pe aceștia mai puțin motivați să contribuie la susținerea organizațiilor civile. În acest context, avocatul general consideră că publicarea într-un registru accesibil publicului a numelui persoanelor fizice care efectuează o donație din străinătate în beneficiul anumitor asociații cu sediul în Ungaria, cât și a cuantumului donațiilor respective, constituie o ingerință în viața privată a acestor persoane, în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal.
