Șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a precizat că standardul de viaţă şi performanţa fiscală nu trebuie să conteze în alocarea fondurilor europene.
Reacţia survine în contextul în care Germania, Olanda şi Suedia cer o reducere a cheltuielilor în viitorul cadru bugetar multianual al UE şi „stimulente suplimentare şi puternice” privind migraţia şi proiectele climatice, insistând totodată ca alocarea fondurilor europene să fie supusă condiţionalităţii privind situaţia statului de drept.
Această ultimă solicitare vizează în special Polonia şi Ungaria.
Încurajat de faptul că Ursula von der Leyen a acordat portofolii importante comisarilor propuși de Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia – cele patru state ale Grupului Vișegrad – premierul ungar, Viktor Orban, a trecut la atac, declarând că „dacă UE nu ar fi dormit şi ar fi acceptat aderarea Macedoniei de Nord, a Muntenegrului şi a Serbiei, în Europa Occidentală nu ar fi existat acum milioane de imigranţi ilegali.”
Germania doreşte să limiteze viitorul buget al blocului comunitar pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia European.
Diviziunile dintre statele membre, obişnuite la fiecare negociere a unui cadru financiar multianual, sunt însă acum mai profunde, având în vedere riscul de recesiune în blocul comunitar, incertitudinea privind Brexitul împreună cu pierderea contribuţiei britanice la bugetul UE şi respectivele condiţionalităţi politice.
