Retragerea Angelei Merkel de pe scena politică suscită temeri privind un eventual vid de putere în cadrul Uniunii Europene, confruntată cu proiecte decisive pentru supravieţuirea sa, dar şi cu speranţa unei reînnoiri, comentează AFP joi.
În ultimele luni, liderii UE şi-au înmulţit omagiile şi mulţumirile faţă de cea care a condus Germania din 2005, aproape la fel de mult timp precum cancelarul Reunificării, Helmut Kohl (1982-1998).
Premierul olandez Mark Rutte a salutat "enorma autoritate" a acesteia. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat în ce măsură spiritul analitic al acestei chimiste, doctor în ştiinţe, a fost crucial pentru a debloca negocieri europene, uneori interminabile.
CITEȘTE ȘI: Fuga liderului clanului Duduianu, Anaser: din UK în Mexic, apoi, ajutat de o călăuză, în SUA
Angela Merkel, cel mai longeviv şef de guvern printre democraţiile europene, a jucat un rol decisiv în UE, explică politologul Janis Emmanouilidis, de la European Policy Centre (EPC). Ea îşi va lua rămas bun la câteva luni după alegerile legislative germane de duminică, perioadă în care se va forma un nou guvern.
"Bineînţeles, plecarea sa lasă un vid", a declarat expertul citat pentru AFP, evocând "sfârşitul unei epoci". În cursul celor 16 ani în care s-a aflat la putere, Angela Merkel a trebuit să facă faţă unei "crize permanente" a UE, de la criza financiară din 2008 până la pandemia de coronavirus, trecând prin Brexit, aminteşte acelaşi expert.
CITEȘTE ȘI: Ioan Becali, la un pas să-și piardă averea. Fosta amantă cere pensie alimentară de 85.000 euro lunar
Discursurile sale asupra Europei nu vor intra însă în Istorie. Lipsită de o mare viziune, cancelarul îşi datorează buna imagine talentelor sale de administrator pragmatic, care i-au permis să menţină unitatea UE în adversitate, forjând compromisurile necesare.
Ea a dovedit "continuitate şi fermitate", ceea ce numeroşi europeni au apreciat în perioade de incertitudini. "Viitorul cancelar va trebui mai întâi să capete anvergură înainte de a putea pretinde să o înlocuiască în acest rol", subliniază el. Nu contează dacă acesta se va numi Armin Laschet (CDU), Olaf Scholz (SPD) sau Annalena Baerbock (Verzi).
Potrivit unui studiu efectuat în 12 ţări ale UE de către Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale (ECFR), 41% dintre persoanele intervievate afirmă că ar vota mai degrabă pentru Angela Merkel decât pentru Emmanuel Macron dacă ar trebui să aleagă un preşedinte pentru Europa.
În timpul crizei euro, la începutul anilor 2010, ea a suscitat totuşi indignare după ce a întârziat să vină în ajutor ţărilor îndatorate, ca Grecia, generând temeri la un moment dat de o implozie a monedei unice, relatează Agerpres.
