Presa de stat iraniană a publicat imagini ale rachetei denumite Fattah în cadrul unei ceremonii la care au participat președintele Ebrahim Rahisi și comandanți ai Corpului de elită al Gardienilor Revoluției din Iran.
„Fattah”, prima rachetă iraniană balistică hipersonică
"Racheta hipersonică Fattah, ghidată cu precizie, are o rază de acțiune de 1.400 km și este capabilă să penetreze toate scuturile de apărare", a declarat Amirali Hajizadeh, șeful forței aerospațiale a Gărzilor, citat de presa de stat iraniană.
#Iran’s #IRGC have revealed their new hypersonic missile, named Fattah. pic.twitter.com/rJDX7Tu3ZW
— Aurora Intel (@AuroraIntel) June 6, 2023
Rachetele hipersonice pot zbura de cel puțin cinci ori mai repede decât viteza sunetului și pe o traiectorie complexă, ceea ce le face dificil de interceptat. Anul trecut, Republica Islamică a declarat că a construit o rachetă balistică hipersonică care poate manevra în și în afara atmosferei.
Real footage of Fattah in action (plus an animation showing the secretive glide phase) and the final hit of the glide vehicle at 13-15 mach speed.
— Saeed (@Haman_Ten) June 6, 2023
Just incredible. Words cannot describe how strategically important this missile is.
What an achievement. pic.twitter.com/VlL2AWoFby
Televiziunea de stat a declarat că racheta Fattah a Iranului poate viza "sistemele antirachetă avansate ale inamicului și reprezintă un mare salt generațional în domeniul rachetelor".
Citește și: Țara unde vei supraviețui dacă Putin declanșează apocalipsa nucleară. 5 miliarde de oameni vor muri
"Poate ocoli cele mai avansate sisteme antibalistice ale Statelor Unite și ale regimului sionist, inclusiv Iron Dome al Israelului", a declarat televiziunea de stat iraniană.
„Fattah” zboară cu 15.000 km/h
Viteza maximă a lui Fattah a atins nivelul Mach 14 (15.000 km/h), a adăugat aceasta.
„Fattah”, prima rachetă iraniană balistică hipersonică - Foto: Profimedia Images
În ciuda opoziției SUA și a Europei, Republica Islamică a declarat că își va dezvolta în continuare programul de rachete defensive. Cu toate acestea, analiștii militari occidentali spun că Iranul își exagerează uneori capacitățile de rachete.
Citește și: Austria, fortăreaţa din UE a lui Putin. Legătura ambivalentă pentru gaze și „rădăcinile” URSS
Îngrijorările legate de rachetele balistice ale Iranului au contribuit la decizia președintelui american de atunci, Donald Trump, de a renunța în 2018 la pactul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu șase mari puteri.
Trump a reimpus sancțiunile americane asupra Iranului după ieșirea din pactul nuclear, ceea ce a determinat Teheranul să reia lucrările nucleare interzise anterior și a reînviat temerile americane, europene și israeliene că Iranul ar putea căuta o bombă atomică. Iranul a negat în mod constant orice astfel de ambiție.
Discuțiile indirecte dintre Teheran și administrația președintelui american Joe Biden pentru salvarea acordului nuclear au intrat în impas din septembrie anul trecut.
Israelul, pe care Republica Islamică refuză să îl recunoască, se opune eforturilor depuse de puterile mondiale pentru a revigora acordul nuclear al Teheranului și amenință de mult timp cu acțiuni militare în cazul în care diplomația eșuează.
