Rapoartele preliminare susțin că lovitura, care a ucis două persoane, a provenit de la o rachetă rusească care ar fi putut fi lansată de forțele lui Vladimir Putin. Duda a părut să nu fie de acord cu acest scenariu și a declarat că, după investigații, există "multe indicii că a fost o rachetă de apărare aeriană care, din păcate, a căzut pe teritoriul polonez".
Duda a recunoscut, de asemenea, că proiectilul în cauză a fost probabil o rachetă S-300 de fabricație rusească folosită de Ucraina pentru un fel de apărare aeriană, deși marca și modelul nu au fost confirmate.
S-300 sunt folosite de bateriile de rachete sol-aer. Duda a declarat că există o mare probabilitate ca proiectilul să fi fost tras de soldații ucraineni și nu de armata rusă.
Citește și: Zelenski insistă: „Fără îndoială, nu a fost antiaeriana noastră”. Un avion NATO a urmărit racheta
To nie żaden atak, ale upadek rakiety S300 wystrzelonej przez Ukraińską obronę przeciwlotniczą.
— Piotr Panasiuk (@PanasukPetr) November 15, 2022
Świadczy o tym krater i odłamki opublikowane przez net.
Pytanie, czy Ukraińcy zrobili to celowo, czy był to wypadek?#Przewodów #Hrubieszow pic.twitter.com/doGskO24Vd
Sistemul de apărare antiaeriană S-300
Este posibil ca Ucraina să fi folosit un sistem de apărare antiaeriană S-300 care a fost fabricat inițial în Uniunea Sovietică. Primele rapoarte au afirmat că un oficial anonim din cadrul serviciilor de informații americane a afirmat că racheta provenea din Rusia, ceea ce implică faptul că armata rusă este responsabilă.
Acest lucru a determinat mulți observatori să speculeze asupra modului în care va reacționa NATO, deoarece Polonia este membră a alianței. Unii s-au întrebat dacă nu cumva va fi invocat articolul 5 din tratatul NATO, care definește atacul ca fiind un atac asupra unui membru NATO și, prin urmare, un atac asupra tuturor.
Citește și: EXCLUSIV VIDEO Wasim Alhaj: „Vreau să construiesc un pod între România și opoziția din Siria
Se pare, în schimb, că articolul 4 din tratat a fost pus în practică. Conform acestui articol, membrii pot aduce o problemă de securitate la o reuniune pentru consultare și discuții. De la crearea alianței în 1949, articolul 4 a fost invocat de mai multe ori.
Întrebările cruciale ridicate de anchetatori
Incidentul ridică întrebări suplimentare pentru anchetatori. În primul rând, racheta de atac rusă inițială trebuie să se fi deplasat adânc în spațiul aerian ucrainean.
Ukrainian #S300 in action pic.twitter.com/ds2CI69aIv
— KyivPost (@KyivPost) November 15, 2022
Dacă ucrainenii au ratat cu salvele lor sol-aer, ce s-a întâmplat cu racheta rusă inițială?
În al doilea rând, unde se afla bateria ucraineană care a tras racheta interceptoare?
În al treilea rând, de unde știm că un astfel de accident nu se va mai întâmpla? Sperăm că la aceste întrebări vor răspunde în următoarele săptămâni ucrainenii, polonezii, Statele Unite și NATO.
Un aspect care trebuie investigat în continuare este secvența de evenimente după ce racheta sol-aer a fost lansată. Dacă interceptorul a ratat ținta dorită, ar fi trebuit să explodeze în aer, nu la sol în Polonia.
Rachete căzute în Polonia. Cine e de vină?
Racheta a explodat la aproximativ șase kilometri vest de granița dintre Polonia și Ucraina și a aterizat în satul Przewodów în jurul orei 15:40. Această locație pare a fi în afara razei de explozie a unui S-300 dacă ar fi fost trasă spre o rachetă rusă care viza Kievul, de exemplu.
Ucraina s-a grăbit să dea vina pe Rusia, dar Kremlinul a negat vehement că ar fi fost responsabil pentru incident și a declarat că reacția inițială a Ucrainei și a Occidentului a fost "isterică" și "rusofobă".
Atacul rusesc din 15 noiembrie a implicat cel puțin 85 de rachete balistice și rachete de croazieră care au vizat infrastructura critică.
Milioane de locuitori din Ucraina au rămas fără curent electric ca urmare a acestui incident, dar electricitatea a fost restabilită pentru majoritatea acestora începând cu 16 noiembrie.
Incidentul din Polonia ar putea fi un „game changer” pentru Ucraina
Ucraina nu și-a asumat creditul pentru lansarea interceptorului și nu și-a cerut scuze Poloniei. Aceasta a fost o greșeală tragică, iar Ucraina ar trebui să își examineze tehnicile și procedurile pentru a se asigura că nu se va mai repeta.
Kievul ar trebui, de asemenea, să încerce să identifice bateria care a tras interceptorul eronat și să intervieveze soldații care îl operau. Probabil că acestea sunt sisteme SAM vechi din epoca sovietică, iar greșelile se întâmplă atunci când se utilizează echipamente învechite.
Probabil că vom afla mai multe în zilele următoare, pe măsură ce Polonia și Ucraina vor investiga.
Între timp, Rusia va continua probabil să tragă salve mari de rachete în Ucraina pentru a ținti infrastructura critică.
Ucraina va trebui să își optimizeze în continuare apărarea aeriană pentru a elimina cât mai multe rachete primite și pentru a se asigura că niciun interceptor nu distruge ținte prietene.
