O dramă geopolitică se desfășoară în umbra celor mai înalți munți din lume. Statele Unite, mult timp pe picior de plecare în Indo-Pacific, fac acum o mișcare îndrăzneață pe platoul tibetan. Dar nu este vorba doar despre America și China - India se află în centrul acestui joc de putere la mare altitudine.
VIDEO sus: China face exerciții militare în TIBET.
VIDEO SUA și China, „război” pentru Himalaya, o miză mai mare ca Taiwanul. Arbitrează India
Statele Unite, care au adoptat o poziție defensivă în regiunea Indo-Pacific, adoptă acum o abordare ofensivă împotriva Chinei pe tema Tibetului.
Citește și: Șeful spionilor care l-a îndemnat pe Putin să invadeze Ucraina, sacrificat. Anterior fusese arestat
Această schimbare strategică are loc pe teritoriul Indiei, adăugând o nouă dimensiune relației deja tensionate dintre SUA, China și India. Având în vedere disputele comerciale în curs și problemele legate de Taiwan, apariția Tibetului ca punct sensibil complică și mai mult această rivalitate globală.
Citește și: VIDEO Sistemele antiaeriene care au decimat elicopterele rusești au ajuns la militarii români
Congresul SUA a adoptat recent "Resolve Tibet Act", care susține dialogul între China și Dalai Lama. Această lege este o lovitură dură la adresa "politicii unei singure Chine" a Beijingului și un semn clar că Washingtonul își schimbă tonul.
Proiectul de lege privind politica tibetană a SUA
Luna aceasta, Congresul SUA a adoptat Resolve Tibet Act, o lege care pledează pentru o soluționare pașnică a disputei privind statutul și guvernarea Tibetului. Legea solicită Beijingului să reia dialogul cu liderul spiritual și politic tibetan, Dalai Lama.
Această extindere semnificativă consolidează autoritatea lui Dalai Lama în alegerea succesorului său și mandatează SUA să ia măsuri decisive împotriva interferenței chineze, respingând în mod eficient "politica unei singure Chine", susținută de China de mult timp, și controlul său autoritar asupra Tibetului. Legislația marchează o schimbare notabilă în abordarea Washingtonului sub președinția lui Joe Biden, semnalând o poziție mai fermă față de Beijing.
În schimb, China a emis avertismente către SUA cu privire la proiectul de lege privind politica față de Tibet. Referindu-se oficial la Tibet sub numele de Xizang, China a declarat în aprilie 2024 că se va angaja în dialog doar cu reprezentanții lui Dalai Lama, nu și cu oficiali ai guvernului tibetan în exil cu sediul în India. În plus, China a exclus discuțiile cu privire la cererea îndelungată a lui Dalai Lama de autonomie pentru ținutul său îndepărtat din Himalaya.
Interesant este că foștii președinți americani Bill Clinton, George W. Bush și Barack Obama s-au întâlnit cu Dalai Lama. Cu toate acestea, Donald Trump, care a avut o poziție diferită cu privire la Tibet, nu s-a întâlnit cu acesta. Actualul președinte american Joe Biden nu l-a întâlnit încă pe Dalai Lama.
Cu toate acestea, Dalai Lama a ajuns în SUA pentru tratament medical și a fost primit foarte călduros de susținătorii săi. Nu este clar dacă Dalai Lama se va întâlni cu vreun oficial american în timpul călătoriei sale.
Anterior, Dalai Lama a declarat că nu urmărește independența față de China, ci mai degrabă autonomia. În timp ce China continuă să considere Tibetul drept teritoriul său, Tibetul nu se consideră supus regimului chinez și continuă să pledeze pentru independența sa.
Recent, rolul Indiei în disputa dintre SUA și China cu privire la Tibet a atras atenția atunci când un grup de șapte parlamentari americani a vizitat Dharamshala, Himachal Pradesh, pentru a-l întâlni pe Dalai Lama, Tenzin Gyatso, în vârstă de 88 de ani.
Importanța Tibetului în politica externă a SUA se extinde dincolo de relațiile sino-americane. Cel puțin, poziția Washingtonului cu privire la Tibet are implicații pentru relațiile sale cu India. Pentru a înțelege rolul Indiei, este necesar să cunoaștem Forța Specială de Frontieră (SFF).
Forța specială de frontieră (SFF)
Forța Specială de Frontieră (SFF), cunoscută și sub numele de Batalionul Vikas, a jucat un rol crucial în prevenirea ocupației chineze de-a lungul liniei de control actual (LAC) din Ladakh.
SFF a fost înființată la 14 noiembrie 1962, în urma războiului sino-indian. În urma războiului, Agenția Centrală de Informații (CIA) și Biroul de Informații al Indiei (IB) au colaborat pentru a antrena o forță tibetană de 5 000 de oameni pentru potențiale misiuni împotriva Chinei.
Potrivit tibetologului Claude Arpi, într-un interviu acordat publicației "India Today", această forță a fost ideea fostului director al IB, B.N. Mullick, și a CIA.
În anii 1950, CIA și IB au înființat baza Mustang în regiunea Mustang din Nepal pentru a-i antrena pe tibetani în războiul de gherilă. Rebelii din Mustang au facilitat fuga lui Dalai Lama în India în timpul revoltei tibetane din 1959. CIA, un serviciu civil de informații externe al guvernului SUA, a fost implicată încă din anii 1950 într-un program secret de instruire a gherilelor tibetane pentru a combate forțele chineze din Tibet.
SFF are în prezent baza în Chakrata, Uttarakhand, iar insigna sa prezintă un leu de zăpadă. Nu se cunosc exact efectivele actuale ale forței.
Schimbări în politica tibetană a Indiei
La 5 iunie 2024, The Diplomat, o revistă internațională de știri online cu sediul la Washington, DC, a raportat că India intenționează să redenumească mai mult de două duzini de locuri din Regiunea Autonomă Tibet a Chinei, într-o mișcare de ripostă față de China care redenumește locuri din Arunachal Pradesh.
Potrivit raportului, Divizia de război informațional a armatei a finalizat lista locurilor redenumite și o va publica în curând.
Ca și SUA, poziția Indiei cu privire la Tibet nu a rămas consecventă din punct de vedere istoric. Pe fondul escaladării tensiunilor cu China, a avut loc o schimbare în politica Indiei privind Tibetul.
În 1959, Dalai Lama a fugit din Tibet și s-a refugiat în India, unde a ajuns pe 31 martie același an. După ce a ajuns în India, el a înființat un guvern în exil.
În iunie 2003, India a recunoscut oficial că Tibetul face parte din China, în urma unei întâlniri între prim-ministrul de atunci Atal Bihari Vajpayee și președintele chinez Jiang Zemin. Cu toate acestea, oficialii indieni au precizat că această recunoaștere a fost indirectă, concentrându-se mai degrabă asupra regiunii autonome tibetane decât asupra întregului Tibet, care este o parte semnificativă a Chinei.
Pe măsură ce Dalai Lama îmbătrânește și se pune problema succesiunii, mizele sunt mai mari ca niciodată. Își va întări India propria politică privind Tibetul? Poate SUA să conteste cu succes influența Chinei asupra regiunii?
Sursa AICI
