Conform mai multor imagini difuzate de televiziunile de știri, premierul Viorica Dăncilă a tot fost reperată în preajma unui BMW X5 din care a coborât și în care a urcat, în funcție de context.
Autoturismul, însă, nu este proprietatea Guvernului și nici a Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
Newsweek România a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) să comunice cărei instituții îi aparține mașina, dar SGG a refuzat să răspundă.
MAI, generos: BMW în folosință gratuită la Guvern
Solicitarea Newsweek România a primit un răspuns de la Ministerul de Interne:
„Autoturismul la care faceți referire a fost achiziţionat la sfârşitul anului 2015, cu respectarea tuturor procedurilor legale.
La achiziţia acestui mijloc de transport s-au avut în vedere criterii care să permită desfăşurarea în parametri optimi a misiunilor de însoţire şi escortare nemijlocită pentru protecţia demnitarilor.
Pentru realizarea acestor deziderate, autoturismele de acest tip trebuie să prezinte caracteristici dinamice superioare (putere şi viteză), precum şi accesorii specifice.
În condițiile în care Secretariatul General al Guvernului nu avea la dispoziție un autoturism care să respecte aceste condiții, precum și cele de reprezentare specifice unui demnitar, MAI a transmis acest autoturism în folosință, cu titlu gratuit, în data de 10 mai 2017, la SGG."
MAI are deficit de autoturisme de 40%
De ce era nevoie ca premierul României să beneficieze de un autoturism plătit de către MAI, câtă vreme avea la dispoziție parcul auto al SGG, dar și parcul specializat al SPP?
Conform MAI, „Secretariatul General al Guvernului nu avea la dispoziție un autoturism care să respecte aceste condiții, precum și cele de reprezentare specifice unui demnitar".
Chiar și așa să fi fost, de ce achiziția nu a căzut în sarcina SGG, atunci?
Cu atât mai mult cu cât, tot conform răspunsului trimis Newsweek România de la Interne, „Gradul de asigurare logistică prin mijloace de transport terestru este de aproximativ 60%, iar procesul de creștere a parcului auto continuă astfel:
În anul 2018 au fost achiziționate din fonduri bugetare, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 179/2018 privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 563 de autovehicule, iar în lunile următoare vor fi recepționate încă 648 mijloace de transport, ca urmare a rectificării bugetare.
De asemenea, din veniturile proprii (obținute din activitatea de confecționare şi valorificare a plăcilor cu numere de înmatriculare), în limita sumei de 120.000 mii lei, au fost încheiate acorduri-cadru/contracte pentru achiziționarea a unui număr de 1.343 mijloace de transport, din care, până în prezent, au fost recepționate 801 autovehicule, urmând ca până la sfârșitul anului să fie recepționată diferența de 542.
De asemenea, din fonduri externe nerambursabile au fost achiziționate şi recepționate, în 2018, 127 de autovehicule."
Conform legii, doar SPP protejează demnitari
Mai mult, e cu totul neclar de ce ar trebui Internele să asigure „misiuni de însoţire şi escortare nemijlocită pentru protecţia demnitarilor", alții decât cei ai MAI.
Ministerul Afacerilor Interne are o legislație ambiguă în ceea ce privește desfăşurarea misiunilor de însoţire şi escortare nemijlocită pentru protecţia demnitarilor.
Potrivit legii 191 din 1998, Serviciul de Pază și Protecție (SPP) este singura structură legală care asigură protecția demnitarilor români și străini. Cu două excepții: demnitarii din Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale.
De protecția demnitarilor de la Interne se ocupă Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), fosta unitate „Doi și-un sfert”, acuzată în ultimii 28 de ani de mai multe acțiuni de poliție politică.
Conform legii de organizare și funcționare a DGPI, această structură este un serviciu secret care „desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice."
Totul se rezolvă cu „o simplă notă informativă"
„E nevoie doar de o simplă notă informativă transmisă ministrului de Interne din care să rezulte posibile vulnerabilități la adresa unui demnitar. Aceasta poate conduce la luarea măsurilor specifice pentru protecția acestuia.
De exemplu, mașină dotată corespunzător, aghiotant, antemergător, protecție informativ-operativă pentru a preveni acțiuni de șantaj etc.", ne-a dezvăluit o sursă din MAI care e „procedura".
Pentru protecția demnitarilor se mai apelează și la Legea 333 din 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. La articolul 52 din această lege se menționează că: „Ministerul Afacerilor Interne asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de pază și protecție pe teritoriul României."
Articolul 66 din Legea 333 prevede că „paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor, precum și a transporturilor cu caracter special aparținând structurilor și instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora."
Ceea ce înseamnă că Ministerul de Interne are propriile reglementări interne legate de protecția demnitarilor.
Dragnea a cerut protecție de la jandarmi
Liderul PSD Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă și miniștrii aflați la guvernare au renunțat la serviciile de protecție oferite de Serviciul de Pază și Protecție.
Motivul? Liviu Dragnea a afirmat că mai mulți lideri din PSD l-au avertizat că șeful SPP, Lucian Pahonțu, și-a băgat coada în treburile interne ale partidului.
În plus, i-ar fi transmis lui Paul Stănescu că Dragnea va fi „executat, undeva prin martie".
Acest episod s-ar fi întâmplat la începutul anului 2018, dar Dragnea nu a fost „executat".
În urma renunțării la serviciile SPP, demnitarii din arcul guvernamental au apelat la Jandarmeria Română, deși această instituție nu are atribuții legale în cee ace privește protecția demnitarilor.
Conform art.6 din Legea 333, Jandarmeria poate asigura „paza obiectivelor de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, ale unor instituții din domeniul financiar-bancar, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenții și reprezentanțe economice străine, a sediilor unor organizații internaționale, precum și a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigură cu efective de jandarmi."
BMW-ul, luat de „Doi și-un sfert"
Poate tocmai de aceea, a fost aleasă soluția autoturismelor și echipajelor de la MAI.
Ba chiar, conform surselor de la Interne ale Newsweek România, a celor de la „Doi și-un sfert".
Astfel, mașina de lux BMW X5 ar fi fost cumpărată pentru serviciul secret al MAI într-un calup de patru autoturisme: unul pentru MAI, altul pentru DGIPI, un al treilea pentru IGPR și ultima pentru un secretar de stat.
Iar o mașină cumpărată din fondurile proprii ale MAI (deci nu de la buget) nu poate fi folosită de alta instituție, fie aceasta și Guvernul României.
Legea, însă, nu contează acum, cum nu a contat nici pe vremea ministeriatului lui Gabriel Oprea, cel care era plimbat cu un Audi A8 de aproape 100.000 de euro tot din banii "Doi și-un sfert".
