Darius Vâlcov va sta la penitenciarul Rahova 21 de zile în carantină. El va sta într-o încăpere de patru metri pătraţi şi va executa pedeapsa în regim semideschis şi ulterior va fi mutat în alt penitenciar.
Vâlcov a fost condamnat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, decizia instanţei fiind definitivă.
În mai 2015, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuzau de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate de acesta, de primar al municipiului Slatina, senator şi ministru de Finanţe.
Newsweek România a scris, în urmă cu 3 ani, despre începuturile obscure ale lui Darius Vâlcov, fost primar la Slatina, propulsat ministru de finanțe.
Garantat de Băsescu
Darius Vâlcov avea să obțină primul mandat de primar la Slatina în 2004. Vor mai urma alte două. Vâlcov a fost „garantat“ de Traian Băsescu, după cum se putea citi pe posterele care îi înfățișau pe cei doi. Sloganul a fost „Darius Vâlcov face prima dată curățenie la Slatina“. În primul mandat, s-au făcut unele lucruri: au fost curățate și modernizate trotuarele, străzile. Imaginea orașului s-a îmbunătățit. Și-a respectat promisiunea din campanii: primii 5 metri cubi de apă sunt gratuiți.
I-a îngropat pe toți
În martie 2012 a demisionat din Partidul Democrat și a pierdut mandatul de primar. Două luni mai târziu, avea să fie reales, dar sprijinit de USL, alianță care era creditată, la nivel național, cu peste 60% din voturi. Vâlcov a candidat pentru un post de senator în tandem cu fostul inamic Paul Stănescu. Pe afișul lor se vedea scris semnul „V“ de la Vendetta (răzbunare).
Cât timp a fost în PD, Vâlcov i-a luat funcția de șef al partidului fostului său amic, senatorul Marin Boabeș. În PSD, Vâlcov a ajuns eminența cenușie a guvernului, iar fostul aliat Paul Stănescu a devenit indezirabil.
Cursuri în fals
Darius Vâlcov a terminat Academia de Studii Economice (ASE). O facultate onorabilă, dar să fim corecți: la ASE sunt școlarizați, anual, între 15.000 și 18.000 de studenți. Un an mai târziu, în 2000, Darius Vâlcov susține că a primit un atestat în Managementul Resurselor Umane acordat de Institutul de Administrație Publică și Afaceri, București, Asebuss. Lucrurile sunt inexacte, întrucât Darius Vâlcov nu a primit niciun atestat, ci doar un certificat de participare.
Bianca Ioan, Marketing& Sales Director la Asebuss, a explicat, pentru Newsweek România, că „domnul Vâlcov a participat la un curs în urma căruia a primit un certificat de participare și nu o diplomă. Participanții nu aveau nevoie de experiență în domeniu pentru a participa la curs și plăteau o taxă de câteva sute de euro.
Nu a fost vorba de un MBA sau de un executive MBA, ci de un curs de scurtă durată, care se întindea pe parcursul a patru luni. Cursul se ținea o dată pe săptămână, după ora 17.00, tocmai pentru a putea participa și cei din afara Bucureștiului“.
Student și director în același timp
Darius Vâlcov se angajează în anul 2000 pe o poziție executivă de director la Slatina, cu normă întreagă. Concomitent, urmează Facultatea de Drept la Universitatea Spiru Haret în București, oraș aflat la 180 de kilometri depărtare. Vâlcov se aliniază unei practici curente în PSD: să îți faci școala în timp ce muncești cu normă întreagă într-un oraș aflat la mare depărtare. La Spiru Haret, în acea perioadă, era posibil orice. Era suficient să ai bani de taxă.
Dacă începuse cu 30.000 de studenți, la mijlocul anilor 2000 Spiru Haret ajunsese să școlarizeze 300.000 de studenți. Darius Vâlcov a prins, ca student, exact anii în care „fabrica de diplome“ Spiru Haret duduia.
Șef la o cooperativă dubioasă
Cu o diplomă de absolvent al ASE, Vâlcov își ia prima slujbă. De director. În cv-ul său de la Senat scria pompos că între 2000 și 2004 a fost director general la Banca Populară Română pentru Dezvoltare, Slatina. Dintr-un document obținut de la Banca Națională a României, datat septembrie 2000, rezultă că lucrurile nu stau tocmai așa. Vâlcov a fost „director la Cooperativa de Credit Banca Populară Română pentru Dezvoltare“, Slatina, situată pe strada Titulescu.
La acea dată, în Slatina mai existau organizaţiile Cooperaţiei de credit: Albina, Concordia și Alutus. Un anunț al BNR din 2003 arăta că, „în urma finalizării etapelor de autorizare, inclusiv a celei derulate potrivit dispoziţiilor art. 146 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată prin Legea nr. 200/2002, Banca Naţională a României a autorizat funcţionarea unei singure reţele cooperatiste de credit formate din Creditcoop Casa Centrală şi un număr de 565 cooperative de credit afiliate“.
Dobânzi de 30%
Cooperativa de credit condusă de Vâlcov nu era afiliată Creditcoop Casa Centrală, de unde rezultă că, cel mai probabil, BNR i-a retras acreditarea. O explicație poate veni din faptul că, din 2001, Banca Populară Română a intrat în procedură de faliment, în urma hotărârii Tribunalului București care a constatat insolvabilitatea cooperativei de credit.
Banca Populară Română, înființată în decembrie 1996, a fost, la un moment dat, cea mai importantă bancă populară. Problemele sale au început cinci ani mai târziu, atunci când oamenii au decis să își retragă masiv economiile. La mijlocul anului 2012, un număr de peste 28.000 de persoane fizice aveau de recuperat în total 631,5 miliarde lei vechi.
Cooperativele de credit, precum cea condusă de Vâlcov, se adresau persoanelor cu venituri mici care nu reușeau să obțină un credit de la bancă, dar impuneau dobânzi uriașe care ajungeau și la 30%, unii specialiști vorbind de camătă legalizată.
În concluzie: Vâlcov a condus o instituție care exploata nevoia de bani a oamenilor săraci pe care îi îndatora și mai mult.
Alte afaceri dubioase făcute ca primar
Jurnalista Ana Maria Matei, de la publicația „Concret în Olt“, ne-a precizat că Primăria Slatina a fost de acord să plătească, în septembrie 2010, suma de aproape 50 de mii de euro pentru „curățat teren frunze, crăci, gunoi cu grebla pe peluze“. Trebuiau să se efectueze 8 astfel de acțiuni de dat cu mătura în masă.
Pentru o singură acțiune de „nivelare teren cu sapa și grebla în teren mijlociu neacoperit cu încărcare în mijloace auto“ s-au plătit 20.000 de euro. Iar pentru o singură „desfundare sol cu cazma“, primăria lui Vâlcov a plătit suma de 3.500 de euro. Contractul de concesionare pentru activități de măturat și măturat mecanic în Slatina a fost reziliat în anul 2017, fiind considerat păgubos.
Despre afacerile dubioase ale lui Vâlcov ca primar, mai jos:
Citește și: Zeus din Slatina - Tarifele lui Vâlcov: 207 mii curățat frunze, 85 mii nivelare teren
Un doctorat cu miros de plagiat
Darius Vâlcov a devenit doctor în 2008, la Academia de Studii Economice din București, cu teza „Perfecționarea Managementului Financiar al Întreprinderii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană“. Conducător științific i-a fost profesorul universitar Emil Negrea. Trei ani mai târziu, Vâlcov a publicat, la Editura Universitaria din Craiova, cartea cu titlul „Management financiar corporatist“. O treime din lucrare are elemente de plagiat.
Citește și: Zeus din Slatina - Vâlcov a plagiat în prima carte publicată
Astfel, zeci de pagini au fost însușite de către Vâlcov, fără prea multe precizări, din cărți publicate la Editura Economică din București (deci nu vreo editură locală anonimă). În alt caz, chiar îndrumătorul de doctorat al fostului primar de Slatina a fost deposedat de pagini integrale, fără rușine. Surprinzător sau nu, îndrumătorul nu a reclamat plagiatul.
Citește și: Zeus din Slatina - Îndrumătorul de doctorat, „operat“ la text
După ce a fost condamnat, Vâlcov a fugit în Italia, iar Newsweek România a fost pe urmele lui.
Citește și: EXCLUSIV Vâlcov și concubina, noi afaceri în Italia. Vrea să convingă Justiția că e italian de 5 ani
