Guvernul SUA va atribui contractul companiei americane Raytheon Missile and Defense care dezvoltă sistemul de rachete „Naval Strike Missile” împreună cu compania norvegiană Kongsberg. În urmă cu un an de zile, grupul norvegian Kongsberg a trimis o ofertă Ministerului Apărării Naționale în care anunța că va vinde cele două sisteme de rachete NSM cu doar 158 milioane euro. Pentru ca imaginea să fie completă, în 2014, procurorii norvegieni au acuzat grupul Kongsberg de corupție în urma afacerilor controversate derulate în România.
MApN a estimat contractul la 200 milioane euro
Pe 19 mai 2020, ministrul Nicolae Ciucă a cerut Parlamentului României acordul prealabil pentru inițirea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a cinci programe de înzestrare a Armatei Române. Printre acestea se afla și „Programul de înzestrare cu tehnică militară - Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML)”.
„Sistemul constă într-o platformă complexă de lansare rachete antinavă – un complet cu minim trei instalații mobile de lansare, având ca misiune principală descurajarea/neutralizarea/distrugerea forțelor navale adverse prin executarea acțiunilor de luptă împotriva navelor de suprafață”, se menționează în documentul aprobat de parlamentari. Valoarea contractului a fost estimată de oficialii Armatei la suma de 200 milioane euro, fără TVA.
MApN a informat ulterior pe propriul site că, de fapt, vor fi achiziționate patru instalații mobile de lansare cu 33 de rachete. Totodată, aflăm că se va plăti mult mai mult. „Costurile programului programului de înzestrare Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML), aşa cum sunt cuprinse în proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului sunt estimate la 200 milioane EURO, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziţie, aşa cum va fi stabilită prin lege de Parlament. Costurile nu includ participarea industrială, transportul internaţional şi asistenţa tehnică”.
Americanii vor 300 milioane fără offset
Din Registrul Federal al SUA aflăm că, de fapt, Guvernul României, respectiv Ministerul Apărării Naționale, au solicitat achiziția a două sisteme de rachete antinavă formate din patru instalații de lansare mobile, alte vehicule de transport, sisteme de comunicații și rachete. Valoarea contractului a fost estimată de americani la 300 de milioane dolari, nu la 200 de milioane euro, așa cum au estimat inițial oficialii ministerului conduși de generalul (r) Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale. Mai mult, în Registrul Federal se menționează faptul că contractul va fi atribuit companiei Raytheon și nu beneficiază de offset.
Cum vor fi antrenați militarii români?
Din comunicare oficială a MApN aflăm că „în urma analizei documentelor de program, reiese că singurul sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă complet operaţional, modern, testat şi livrat către forţe armate din state NATO, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile (NSM). Alte state ale căror forţe armate au în dotare racheta NSM (dar nu sistemul) sunt Germania, Norvegia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Malaezia”.
Chiar dacă armata SUA nu deține sistemul de rachete NSM, Guvernul SUA „va asigura accesul la instruirea personalului pentru folosirea în luptă a sistemului pe baza experienţei practice a armatei SUA (acces la proceduri de instruire inclusiv cele clasificate)”, spun oficialii MApN. În acest context, logica spune că, dacă armata SUA nu are în dotare sistemul NSM, nu are nici experiență practică. Atunci cum vor beneficia militarii români de „experiența practică” a armatei SUA pentru folosirea sistemului NSM?
Oferta Kongsberg: 158 milioane euro pentru trei instalații mobile și 24 de rachete NSM
Sistemul de rachete NSM este produs de companiile Raytheon și grupul Kongsberg, din Norvegia. Newsweek România a dezvăluit în exclusivitate că grupul Kongsberg a trimis o ofertă Ministerului Apărării Naționale, în data de 10 septembrie 2019, prin care informau că pot furniza sistemul de rachete NSM contra sumei de 158 milioane euro.
Însă au impus și câteva condiții. De exemplu, au menționat negru pe alb că nu vor să facă offset. O altă doleanță a fost legată de avansul de 30% din valoarea contractului, pe care îl considerau prea mic. Norvegienii au mai menționat că prima livrare va fi făcută în 38 de luni de la semnarea contractului.
O altă ofertă a fost trimisă de SAAB Dynamics, care a cerut 137,2 milioane euro pentru sistemul de rachete RBS. Dar suedezii de la SAAB au cerut o majorare a contractului cu 25% pentru a putea să respecte obligațiile de offset.
