Culmea, la un preț mult mai mare: 200 milioane euro, fără TVA. Practic, valoarea estimată a contractului a crescut nejustificat cu 46%.
Newsweek România a obținut în exclusivitate informații despre cele trei oferte transmise inițial Ministerului Apărării de companiile MBDA, SAAB Dynamics și Kongsberg Gruppe. Valoarea ofertelor varia între 137 milioane euro și 158 milioane euro. Cea mai mare ofertă a fost transmisă de norvegienii de la Kongsberg, care dezvoltă sistemul de rachete NSM împreună cu americanii de la Raytheon. Oferta depusă de aceștia a fost de 158 milioane euro, însă au specificat clar că nu vor să îndeplinească condițiile de offset prevăzute în contract. Adică nu vor să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în economia românească, așa cum prevede legislația românească în ceea ce privește atribuirea contractelor de achiziție a tehnicii militare.
În 2014, procurorii norvegieni au acuzat grupul Kongsberg de corupție în urma afacerilor controversate derulate în România. Printre oficialii români care apar în dosarul de corupție este și generalul de brigadă (r) Dorelu Gavrilă Țărmureanu.
Rachete girate de Guvernul Dăncilă
Achizița bateriilor de coastă a fost reglementată la cererea Ministerului Apărării Naționale de Guvernul României în anul 2018. Mai exact, pe 23 august 2018, atunci când a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 630/2018 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile și rachete antinavă”.
Conform acestui document, prețul de achiziție al sistemului de instalații mobile și rachete antinavă format din trei instalații mobile de lansare cu 24 de rachete a fost estimat la 137 milioane euro. Procedura aleasă pentru atribuirea contractului a fost de tipul dialog competitiv.
Specialiștii consultați de Newsweek România au declarat că acest contract urma să fie atribuit cu dedicație companiei norvegiene Kongsberg Gruppe care produce sistemul de rachete Naval Strike Missile (NSM) împreună cu americanii de la Raytheon. Americanii produc lansatoarele, iar norvegienii rachetele.
Newsweek România a scris pe larg despre această afacere controversată la finalul anului 2018.
În plus, firmă câștigătoare era obligată să respecte cerințele de offset, prin care se obliga să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în industria de apărare sau economia românească.
Francezii au ofertat 137 milioane euro, plus offset la Ploiești
Conform informațiilor făcute publice de Ministerul Apărării Naționale, în etapa a doua a procedurii specifice un singur operator economic a depus oferta, dar ulterior nu a mai răspuns solicitărilor de clarificări și nu a dorit să mai continue negocierile, situație care a condus la anularea procedurii.
Informațiile obținute pe surse de Newsweek România arată că este vorba despre o ofertă depusă de compania franceză MBDA, care și-a asumat că va livra sistemul de rachete Exocet contra unei sume de 137 milioane euro. În plus, francezii și-au asumat și obligațiile de offset prin cooperarea industrială cu Electromecanica Ploiești, una din fabricile de armament din România.
De ce nu au mai continuat procedura francezii de la MBDA? Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au precizat pentru Newsweek România că, în realitate, „dialogul competitiv nu s-a putut finaliza datorită unor cerințe din specificația tehnică ce nu puteau să fie îndeplinite de nici un produs existent în piață. De ce? Pentru că specificațiile tehnice erau asemănătoare rachetelor rusești. Autoritatea contractanta, constatând aceste greșeli, nu a aplicat măsuri corective și a preferat să anuleze procedura”.
Norvegienii de la Kongsberg: 158 milioane euro fără offset
După anularea procedurii, Ministerul Apărării Naționale a primit alte două oferte din partea producătorilor de rachete.
Informațiile obținute în exclusivitate de Newsweek România arată că norvegienii de la Kongsberg au trimis o scrisoare Ministerului Apărării Naționale, în data de 10 septembrie 2019, prin care informau că pot furniza sistemul de rachete NSM contra sumei de 158 milioane euro. Însă au impus și câteva condiții. De exemplu, au menționat negru pe alb că nu vor să facă offset. O altă doleanță a fost legată de avansul de 30% din valoarea contractului, pe care îl considerau prea mic. Norvegienii au mai menționat că prima livrare va fi făcută în 38 de luni de la semnarea contractului.
O altă ofertă a fost trimisă de SAAB Dynamics, care a cerut 137,2 milioane euro pentru sistemul de rachete RBS. Dar suedezii de la SAAB au cerut o majorare a contractului cu 25% pentru a putea să respecte obligațiile de offset.
Ministrul Ciucă a crescut prețul cu 63 milioane euro
Pe 19 mai 2020, ministrul Nicolae Ciucă a cerut Parlamentului României acordul prealabil pentru inițirea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a cinci programe de înzestrare a Armatei Române.
Printre acestea se afla și „Programul de înzestrare cu tehnică militară - Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML)”. Sistemul constă într-o platformă complexă de lansare rachete antinavă – un complet cu trei instalații mobile de lansare și 24 de rachete. Valoarea contractului a fost estimată de oficialii Armatei la suma de 200 milioane euro, fără TVA.
Culmea, pentru același program de înzestrare exista încă din 2018 acordul prealabil al Parlamentului, cât și Hotărârea de Guvern nr. 630/2018 prin care se aproba achiziția la un preț estimat la 137 milioane euro. Ceea ce înseamnă că oficialii Armatei, în frunte cu ministrul Nicolae Ciucă, au crescut artificial prețul de achiziție cu 63 milioane euro din pix.
Ministrul Nicolae Ciucă nu a răspuns repetatelor solicitări ale Newsweek România de a prezenta un punct de vedere pe acest subiect.
Unul dintre experții din zona afacerilor cu armament susține că prețul la tehnică militară crește în medie cu 3-5% pe an din valoarea contractului. „Pe piața internațională a armamentului prețul uni produs crește anual cu maxim 5%. Nu poți să crești valoarea unui contract cu 45-46%. E prea mult”, a spus sursa.
România pierde 120 milioane euro
După ce creșterea prețului propusă de ministrul Nicolae Ciucă a fost aprobată de Parlamentul României, pe 13 august 2020, pe site-ul Ministerului Apărării a fost pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se cerea abrogarea Hotărârii nr. 630/2018. Conform acestui nou proiect, ministrul Nicolae Ciucă vrea să cumpere rachetele NSM printr-un acord „Guvern la Guvern” semnat cu Statele Unite ale Americii.
Motivul oficial? Îl aflăm din Nota de Fundamentare, unde se menționează că sistemele de rachete NSM sunt „interoperabile cu navele care urmează să intre în dotarea forțelor navale”. Adică cu cele patru corvete care urmează să fie contractate de la Naval Group. Numai că corvetele vor fi dotate cu rachete Exocet, produse de MBDA.
Tot în documentul citat se mai precizează că în baza acordului care urmează să fie semnat se asigură „accesul la instruirea personalului pentru folosirea în luptă a sistemului pe baza experienței practice a armatei SUA”. Dar, culmea, sistemul de rachete NSM va intra în dotarea armatei americane începând cu anul 2021.
Motivul neoficial? Producătorii rachetelor, americanii de la Raytheon și norvegienii de la Kongsberg Gruppe, nu vor mai fi obligați să îndeplinească cerințele legate de offset. Ceea ce înseamna că economia românească va fi păgubită cu cel puțin 80% din valoarea contractului. Adică mimim 120 milioane euro.
Generalul (r) Grumaz: „Americanii fac offset, dar trebuie să știi să îl ceri”
Generalul (r) Alexandru Grumaz a declarat pentru Newsweek România că singura problemă este legată de industria de apărare: „La ora actuală, este important ca în România să se fabrice o parte din componente. Să fabrice, nu să asambleze. Există fabrica de la Ploiești care poate să fabrice componente pentru rachete. Au o tradiție în acest sens. Capul rachetei nu poate fi făcut în România pentru că are și o componentă hardware puțin mai sofisticată pentru care noi nu avem tehnologie. În rest, putem produce celelalte componente ale rachetei. E o problemă dacă nu vor să facă offset în România. Nu vom reuși niciodată să dezvoltăm o industrie de apărare fără offset. Ceea ce avem acum... avem numai fabrici de mentenanță. Important e să avem un offset clar. Americanii fac offset, dar trebuie să știi să îl ceri. În Polonia s-a făcut offset de 160%.”
Kongsberg, corupție în România
Kongsberg este o veche cunoștință a României: între 2000 și 2008, compania a semnat contracte cu Ministerul de Interne, Ministerul de Afaceri Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru echipamente speciale de sute de milioane de euro. În 2014, procurorii norvegieni au acuzat grupul Kongsberg de corupție în urma contractelor obținute în România. Printre oficialii români care apar în dosarul de corupție este și generalul de brigadă (r) Dorelu Gavrilă Țărmureanu. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au cerut redeschiderea unui dosar în care a fost cercetat generalul.
