Dezvăluirea exclusivă a trecutului de turnător la Securitate al lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a fost făcută de către cotidianul România liberă în martie 2017.
În ultimele zile, însă, România liberă a decis să șteargă de pe site-ul publicației și articolele publicate acum peste trei ani, și documentele care însoțeau acele articole.
Autorul dezvăluirilor din RL a primit de la CNSAS, în calitate de cercetător acreditat, documentele care probează că Mugur Isărescu este „Manole". Aceste documente, așadar, nu aparțin României libere, ci publicului.
Newsweek România a decis, prin urmare, să publice integral dosarul lui Mugur Isărescu de la CNSAS, dar și articolele publicate în 2017 în România liberă, care acum nu se mai regăsesc pe site-ul RL, în ordinea în care au fost publicate.
_______________________________________________________________________
Mugur Isărescu a semnat zeci de note despre colegi și diplomați pentru Securitatea ceaușistă
„Manole” de la BNR și-a îngropat trecutul în zidurile CNSAS
„Manole”. „Sursa Manole”. Sub acest nume de cod s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe.
Turnătoriile sursei „Manole” vizau, în special, diplomați străini de la București, cu care Mugur Isărescu avea contacte constante. Iar dintre diplomați, cei cel mai des întâlniți erau americani și britanici. Nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială, însă, nu scăpau de “notele” pe care actualul guvernator BNR le trimitea Unității Militare 0195.
Sursa „Manole” din blocul Z11
În arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) există o secțiune dedicată Institutului de Economie Mondială (IEM).
Costin Murgescu, Mugur Isărescu, Eugen Dijmărescu și mulți alți “grei” ai Finanțelor de după '89 au lucrat ani în șir la IEM.
Una din „sursele” Securității care semnează multe din notele din arhivele CNSAS referitoare la Institutul de Economie Mondială este “Manole”. Alăturând documente din diverse dosare ale fondului IEM, identitatea lui „Manole” poate fi aflată fără dubiu.
Într-o „notă” din septembrie 1986, sursa „Manole” vorbește despre o întâmplare întâmplată chiar sieși. Cu această ocazie, „Manole” își menționează adresa de domiciliu: strada Miron Constantinescu, nr. 33, blocul Z11. Într-un document al Securității datat 1979, însă, aceeași adresă îi este atribuită unui angajat al IEM identificat cu numele real: “Isărescu Constantin Mugurel, (...) domiciliat în București, Str. Miron Constantinescu, Nr. 33, Bl. Z11” (facsimile 3A & 3B).
Fișă contrainformativă la UM 0195
Nu sunt, însă, singurele documente care-l leagă pe Mugur Isărescu de sursa „Manole”.
Într-un alt document, din mai 1988, “Tov. Dacian” de la Securitate menționează că “Raportul se exploatează la mapa c.i. (contrainformativă – n.r.) a lui <Manole>”. Despre ce raport e vorba? Pe aceeași primă pagină a documentului citat, se explică: „Raport privind desfășurarea combinației de interpunere în cazul cercetătorului științific I.M. Ctin”. Adică Isărescu Mugurel Constantin (facsimil 7).
Iar într-o „FIȘĂ CONTRAINFORMATIVĂ” din 1988 a UM 0195 București este pomenit “ISĂRESCU CONSTANTIN-MUGUREL”, membru PCR din 1982 și domiciliat la altă adresă decât cea din strada Miron Constantinescu (de unde s-a mutat în chirie în 1987, după ce i s-a născut fiul) (facsimil 10).
Dijmărescu, turnat „de bine” de Isărescu
„Manole” a fost o sursă de nădejde pentru Securitate. Printre cei turnați dintre colegii de la Institutul de Economie Mondială se numără și Eugen Dijmărescu (de care Isărescu s-a despărțit, profesional, acum câteva săptămâni, când Dijmărescu a pierdut funcția de director al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, controlat de către BNR) (facsimil 1A & 1B). Ce e drept, Isărescu l-a turnat “de bine” pe Dijmărescu: are “demnitate, patriotism”, “înalte calități moral-politice”, este “Membru al BOB – PCR” și “lector pe linie de partid”.
Tot „aprecieri pozitive” a furnizat sursa „Manole” și în cazul “măsurilor de verificare întreprinse în cazul <SOARE>”, conform unui document “SINTEZA” al UM 0195 din martie 1988 (facsimil 2).
„Manole”, asmuțit pe „acoperiții” CIA
„Manole” era o sursă foarte bună nu doar pentru UM 0195, Contraspionajul Centralei de Informații Externe, ci și pentru UM 0625, Direcția a III-a a Securității, cea care se ocupa de diplomații străini de la București. Într-un plan comun de măsuri al celor două unități militare ale Securității, “Manole” are rolul de a verifica intențiile lui “Marius”, un diplomat britanic de la București “suspect a fiind cadru al serviciului de informații britanic” (facsimile 4).
Într-un alt document al UM 0195 (“NOTĂ de SARCINI pentru dirijarea sursei <MANOLE>”), din 1986, sursa “Manole” este instruit să spioneze diplomați americani suspectați că ar fi acoperiți ai CIA, dar și un britanic (facsimile 5).
L-a dat în gât și pe Puiu Pașcu, propagandist la „Ștefan Gheorghiu”
Instrucția oferită de Securitate a dat roade: sursa „Manole” a prestat corespunzător.
Din zecile de turnătorii ale lui Isărescu, RL prezintă, cu documente, doar câteva, toate referitoare la diplomați străini la București sau intermediari ai acestora (facsimile 6, 8, 9). Iar într-una din aceste „note” apare și un actual europarlamentar: „Ioan Mircea Pașcu, cercetător la Institutul de de științe politice și problema națională de lîngă Academia Ștefan Gheorghiu”. Acesta, ca și “Manole” și câțiva jurnaliști, participau la un eveniment al ambasadei britanice de la București, descris cu lux de amănunte de turnătorul Isărescu (facsimile 11).
______________________________________________________________________
Contraspionajul Centralei de Informații Externe îl lăuda pe actualul guvernator BNR
Isărescu, “propuneri personale de a penetra” Ambasadei Angliei
Acum 30 de ani, UM 0195 a Securității se baza pe Mugur Isărescu să obțină informații din mediul diplomatic de la București iar sursa cu nume de cod “Manole” nu dezamăgea, conform documentelor din UM 0195.
După cum scrie un ofițer de Securitate într-o notă de dinainte de 1987, „Notele informative furnizate de Isărescu Mugur dovedesc o instruire pe profil deosebită”. Pe profil securistic, evident. Iar instruirea era tot securistică: UM 0195 se ocupa de contraspionaj în Centrala de Informații Externe a Securității.
Woods și Mackenzie, „agenți ai serviciului de spionaj englez”
Într-o notă a UM 0195 „privind pe ISĂRESCU MUGUR din I.E.M.” (facsimil 1), un ofițer de Securitate notează, printre altele, că actualul guvernator BNR era cultivat intens de către diplomații englezi de la București. În special de doi dintre aceștia, David Woods și Karl Mackenzie.
După cum notează ofițerul UM 0195, „David Woods și Karl Mackenzie sînt cunoscuți ca agenți ai serviciului de spionaj englez” (facsimil 2). Informația, desigur, că cei doi diplomați britanici erau sau nu acoperiți ai intelligence-ului britanic nu poate fi verificată, însă e plauzibil ca, într-o țară comunistă din blocul sovietic, o putere vestică să fi trimis în special agenți de informații sub acoperirea muncii diplomatice.
Isărescu, „o instruire pe profil deosebită”
Relevant, însă, pentru trecutul lui Mugur Isărescu nu e atât că era cultivat de către personal al ambasadei britanice la București, cât că avea inițiative personale de a-i spiona pe acești diplomați. Iată ce notează ofițerul UM 0195: “Notele informative furnizate de Isărescu Mugur dovedesc o instruire pe profil deosebită, avînd în vedere propunerile personale de a penetra în anturajul personal al ambasadei Angliei la București”.
Așadar, actualul guvernator BNR venea în întâmpinarea nevoilor informative ale Securității și se oferea să se infiltreze în mediul diplomatic.
E adevărat, uneori nu spunea chiar tot ce auzea, după cum notează același ofițer: „nu întotdeauna a manifestat sinceritate în raportarea exactă a unor aspecte c.i. (contrainformative – n.r.); Astfel cu prilejul controlării întîlnirii celui în cauză (Mugur Isărescu – n.r.) cu Secretarul I al ambasadei Angliei la București, nu a manifestat corectitudine în relatarea conținutului discuțiilor purtate.” (facsimil 2).
CNSAS confirmă validitatea notelor de turnător
După ce, ieri, RL a dezvăluit că Mugur Isărescu a dat note Securității sub numele de cod “Manole”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a confirmat validitatea documentelor publicate de către cotidianul nostru: “Referitor la materialul publicat astăzi, în cotidianul <România Liberă>, despre dl. Mugur ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naţionale a României, facem următoarele precizări: Documentele publicate au fost studiate la sala de lectură a C.N.S.A.S. de către cercetători (este vorba despre Cătălin Prisacariu – n.r.) acreditaţi în condiţiile legii.”.
CNSAS a mai precizat că documentele făcute publice de către RL au ajuns în arhiva Consiliului după 2008: “În privinţa verificării domnului Mugur ISĂRESCU, la data de 21.05.2002 Colegiul C.N.S.A.S. a emis Decizia nr. 40 de neapartenenţă/ necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică. Documentele invocate de cotidianul <România Liberă> au fost transferate către arhiva C.N.S.A.S. după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.”.
De asemenea, Consiliul a precizat și în ce condiții ar putea relua vrificările în cazul „Manole”: “Ca urmare a schimbării cadrului legal de funcţionare a C.N.S.A.S., prin O.U.G. nr. 24/2008, reverificarea domnului Mugur ISĂRESCU nu mai este posibilă în condiţiile legii. Calităţile deţinute de domnia sa, cea de guvernator al Băncii Naţionale a României şi cea de membru al Academiei Române, fac obiectul verificărilor la cerere, potrivit art. 3 lit. q şi o din actul normativ invocat anterior.
Potrivit art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, reverificarea persoanelor pentru care Colegiul C.N.S.A.S. s-a pronunţat anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, printr-o decizie de neapartenenţă/ necolaborare cu fosta Securitate, nu mai este posibilă decât dacă sunt îndeplinite condiţiile cumulative, prevăzute de norma indicată, după cum urmează: <În cazul în care, urmare a preluării prevăzute la art. 31, rezultă documente şi informaţii noi şi neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă anterior prezentei ordonanţe de urgenţă o decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, dacă persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iniţiază şi aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în prezenta ordonanţă de urgenţă.>”.
______________________________________________________________________
Documentul exclusiv demonstrează că guvernatorul BNR nu era doar turnător
Dovada că Isărescu era spion acoperit al Grupului Operativ „Negoiul”
Conform unei „note de prezentare” întocmite de Securitate în 1979, Mugur Isărescu făcea parte din „Grupul <NEGOIUL>“. Iar „Grupul Operativ Negoiul” era “legenda” (numele conspirativ) al Oficiului pentru Studierea Dezvoltării Economiei Mondiale (parte din Institutul de Economie Mondială), structură folosită pentru acoperirea misiunilor de spionaj.
Într-un articol publicat ieri de către pressone.ro (sub titlul “Mugur Isărescu, ofițer pe deplin conspirat. Rețeaua DIE de la Institutul de Economie Mondială”), Institutul de Economie Mondială este prezentat drept “principala instituție de acoperire a Centrului de Informații Externe”.
IEM, acoperirea CIE
Institutul de Economie Mondială (IEM), la care Mugur Isărescu a lucrat până în 1990 ca cercetător științific, a „beneficiat” de o atenție specială din partea Securității. Conform articolului invocat mai sus, „În Raportul cu propuneri pentru Deschiderea dosarului de obiectiv <Institutul de Economie Mondială>, semnat de colonelul de Securitate Florin Ionescu, se menționa că schema de organizare a Institutului prevedea 170 de salariați, la acel moment (1979 – n.r.) fiind ocupate efectiv 150 de posturi.
În raport este precizată importanţa Institutului în structura de spionaj extern: Institutul de Economie Mondială era principala instituţie de acoperire a Centrului de Informaţii Externe.”.
„Grupul Operativ Negoiu” din IEM
Mai interesant decât atât, însă, este că articolul menționat arată că doar o anumită structură din IEM se ocupa, cu precădere, de spionaj. “Documentul menţionează că Institutul era folosit în mod legal <pe linia muncii de informaţii externe>, în baza articolului 4 din Anexa nr. 3 a Decretului 426/1976, în care se stipula că: <În cadrul Institutului de Economie Mondială funcţionează Oficiul pentru Studierea Dezvoltării Economiei Mondiale (OSDEM), unitate bugetară condusă de un director adjunct>.
Din documentele aflate în dosarul de obiectiv reiese că Oficiul pentru Studierea Dezvoltării Economiei Mondiale era folosit pentru acoperirea misiunilor de spionaj, denumirea legendată fiind <Grupul Operativ Negoiu>. Legendare înseamnă crearea unui scenariu, a unei situaţii fictive, cu scopul de a conspira misiuni sau persoane care acţionează sub acoperire.”, spune articolul publicat de către pressone.ro.
Document exclusiv: Isărescu în „Grupul <NEGOIUL>”
Pressone.ro publică și documente din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității referitoare la Oficiul pentru Studierea Dezvoltării Economiei Mondiale. În unele dintre acestea este menționat expres “Grupul <Negoiul>”. Nici un astfel de document, însă, nu conține referiri atât la Grupul „Negoiul”, cât și la Mugur Isărescu.
RL deține, însă, un astfel de document. Este vorba despre o „Notă de Prezentare privind pe Isărescu Constantin-Mugurel cercetător științific”. Documentul este datat “20.06.79” și, în partea superioară stângă conține adnotarea “„Grupul <NEGOIUL>”. Actul menționează datele de identificare ale actualului guvernator BNR, numele părinților, adresa de domiciliu din acel moment, parcursul educațional și alte date personale culese în mod normal de către Securitate în astfel de cazuri.
Menționarea, în același document, atât a numelui legendat al Oficiului pentru Studierea Dezvoltării Economiei Mondiale din Institutul de Economie Mondială, cât și, în clar, a numelui lui Mugur Isărescu, demonstrează fără dubiu că actualul guvernator al Băncii Naționale a României făcea parte din rețeaua Grupului “Negoiul”, adică era spion sub acoperire al Securității.
SRI nu a „periat” corespunzător dosarul lui Isărescu
Conform pressone.ro, publicarea în exclusivitate de către RL a informațiilor și documentelor potrivit cărora Mugur Isărescu a dat note către Securitatea sub numele de sursă “Manole” ar fi produs nervozitate în Serviciul Român de Informații.
„Surse din SRI ne-au declarat că, după apariţia articolelor din <România liberă>, în cadrul SRI s-a declanşat o anchetă pentru identificarea persoanei care s-a ocupat de inventarierea documentelor, pe motiv că aceasta nu ar fi <periat> suficient de bine dosarul Institutului de Economie Mondială înainte de a-l trimite la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în anul 2008.”, se menționează în articolul pomenit anterior.
IEM, cel puțin trei dosare la Securitate
Pressone.ro a arătat și că „De-a lungul timpului, Departamentul Securităţii Statului a deschis cel puţin trei dosare care au vizat IEM, aşa cum reiese din documentele de la CNSAS. Unul a fost Dosarul de obiectiv <Fundaţia>, iar celelalte două au avut denumire identică – Dosarul de obiectiv <Institutul de Economie Mondială>.
Două dintre dosare au fost deschise de UM 0544 (Centrul de Informaţii Externe) şi erau axate pe probleme de contrainformaţii, pe când cel de-al treilea a fost deschis de Direcţia a III-a de Contraspionaj a Securităţii. (...) Surse din SRI ne-au explicat că, procedural, dacă o persoană cu o anumită calitate în fosta Securitate a rămas în activitate şi după 1990, dosarul său de dinainte de 1989 nu se declasifică şi nici nu se predă la CNSAS.”.
Isărescu, șef la BNR sub toate partidele
Guvernatorul Mugur Isărescu și-a început cariera în august 1971, la scurt timp după ce a absolvit cursurile Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Pentru început a fost angajat ca cercetător științific la Institutul de Economie Mondială. De atunci până în februarie 1990 a obținut toate gradele științice acordate cercetătorilor.
A renunțat la cercetare în martie 1990, când a fost uns în funcția de secretar cu probleme economice și monetare al Ambasadei României la Washington.
Până în septembrie 1990. Atunci, Guvernul României condus de Petre Roman l-a rechemat în țară și l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de administrație și Guvernator al Băncii Naționale a României. Un an mai târziu, Parlamentul controlat de Frontul Salvării Naționale (FSN) l-a mandatat pe Isărescu să conducă BNR până în anul 1998.
În decembrie 1998, Mugur Isărescu a primit un nou mandat în fruntea BNR din partea parlamentului. În aceea perioadă guvernul era condus de Radu Vasile, iar majoritate parlamentară era deținută de Convenția Democrată Română (CDR), cu un procent de 61%.
Însă, după numai un an, Mugur Isărescu a fost numit în funcția de premier de președintele României Emil Constantinescu. Ulterior, la alegerile prezidențiale din 2000 a candidat pentru funcția de președinte al României ca independent, dar susținut de CDR. Nu a câștigat alegerile, dar s-a reîntors în postul de guvernator al BNR.
Ulterior, Mugur Isărescu a fost reconfirmat în funcție în noiembrie 2004 (sub majoritate PSD), apoi în 2009 (majoritate PDL) și 2014 (majoritate PSD).
Isărescu l-a acoperit pe Voiculescu
Odată cu prima numire în funcția de guvernator al BNR, Mugur Isărescu a fost numit și în funcția de președinte al Comisiei Guvernamentale pentru identificarea și recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceaușescu și colaboratorii săi.
În această calitate, Isărescu l-a audiat pe Dan Voiculescu în legătură cu compania Crescent. Potrivit unui raport prezentat de flux24.ro, procurorii DIICOT și ofițerii SIE care lucrau în această speță suspectau că Dan Voiculescu și-ar fi însușit în decembrie 1989 și 1990 o sumă cuprinsă între 150 și 300 de milioane dolari. De asemenea, anchetatorii afirmau că Voiculescu nu ar putea justifica suma de 230 de milioane USD folosită de acesta pentru capitalul social a trei firme infiinţate în anul 1990.
Onestitatea lui Isărescu a fost pusă la îndoială de procurorii DIICOT și ofițerii SIE care lucrau la această speță. Motivul? În timpul audierilor, Isărescu s-a prefăcut că nu îl cunoaște pe Dan Voiculescu, cu toate că cei doi se cunoșteau de mai muți ani și erau apropiați. Cheia relaţiei dintre ei pare a fi Mihai Croitoru, cumnatul lui Mugur Isărescu, pe care Voiculescu şi l-a apropiat făcându-i diverse cadouri, conform procurorilor DIICOT şi ofiţerii SIE.
Afacerile lui Isărescu, dezvoltate cu fonduri UE
Guvernatorul Mugur Isărescu deține firma Măr SRL, care gestionează un domeniul victicol întins pe 40 de hectare la Drăgășani, dar și o pensiune construită din fonduri europene. În anul 2011, firma lui Isărescu a solicitat suma de 200.000 euro prin Programul Operațional Regional pentru amenajarea unui pensiune la Drăgășani, în județul Vălcea. Banii i-a primit în 2013.
Tot cu fonduri europene, firma Măr SRL și-a retehnologizat crama din Drăgășani. Pentru asta, a primit aproximativ 80.000 euro. Vinurile lui Isărescu sunt vândute sub marca „Casa Isărescu” și au prețuri cuprinse între 24 și 99 lei pe sticlă. În schimb, tarifele la pensiune variază între 200 și 350 lei pe noapte. Conform datelor fiscale, societatea Măr SRL a avut un profit de aproximativ 1,8 milioane lei în perioada 2011-2016.
Între Clubul de la Roma și Grupul Bilderberg
În paralel cu funcția de guvernator al României, Mugur Isărescu a pătruns în mai multe organizații internaționale. În anul 1993 a fost ales membru al Clubului de la Roma și președinte al Asociației Române a Clubului de la Roma.
Membri acestei asociații sunt în mare parte politicieni și diplomați români. În 1998, Isărescu avea să fie ales în funcția de vicepreședinte al Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din Balcani, Marea Neagră și Asia Centrală. În anul 2002 avea să devină președintele acestui club select.
Mai mult, Isărescu face parte și din controversatul grup Bilderberg, care reunește cei mai influenți oameni din lume. Liderul grupului Bilderberg, vicontele Etienne Davignon, a fost invitat la București de Mugur Isărescu în anul 2013. Un alt aspect interesant îl reprezintă faptul că Isărescu nu mai fost inclus pe lista oficială a participanților la reuniunile Grupului Bilderberg, din anii 2015 și 2016.
_____________________________________________________________________
Vezi mai jos documentele integrale furnizate de CNSAS despre "Manole":
