Cel mai vizibil proiect al companiei este One Floreasca City, localizat pe suprafața fostei fabrici Automatica, la interesecția bulevardului Mircea Eliade cu Calea Floreasca.
Proiectul, care presupune ridicarea a trei turnuri uriașe într-o zonă în care clădirile au cel mult patru etaje, a fost contestat vehement de locuitorii din zonă, care au organizat manifestații de protest, au pichetat șantierul, au făcut petiții și, în cele din urmă, au ajuns și în instanță. Blocată în primă fază, în martie a.c., autorizația de construcție a fost, totuși, validată în mai.
Autorizație suspendată, apoi activată
"Tribunalul București a decis în data de 9 mai să respingă cererea de suspendare a Autorizației de Construire și a Certificatului de Urbanism, în baza cărora compania One Mircea Eliade Properties începuse lucrările la proiectul <One Floreasca City> pe amplasamentul vechii fabrici Automatica, (str. Calea Floreasca nr. 159 – 165).", a scris Financial Intelligence.
Publicația citată a mai arătat că "Procesul a fost intentat de Asociațiile Salvați Bucureștiul și SOS Oraşul Bucureștiul, la cererea locuitorilor din zonă. Nicușor Dan, vicepreședintele Asociației Salvați Bucureștiul, a declarat: <Suntem în Floreasca și această zonă este sufocată de trafic și zgomot. În aceste condiții, a amplasa aici trei blocuri între 16 și 20 de etaje de etaje locuit şi un bloc de birouri de 20 de etaje și un hipermarket, cu un estimativ de 1.200 de mașini care să vină zilnic aici, însemnă să blochezi și mai mult zona. Acesta este motivul pentru care oamenii din cartier s-au mobilizat și au făcut mai multe acțiuni de protest, au participat la dezbaterile publice de la autorităţi, nimeni nu i-a ascultat și atunci în întâmpinarea lor am făcut un demers în instanță, am atacat trei acte. PUZ-ul dat în 2011, în mandatul lui Oprescu, acordul de mediu dat la sfârşitul anului 2017 și autorizația de construire dată la începutul anului 2018, de Gabriela Firea. Tribunalul București a decis suspendarea lor>."
Locuitorii din Floreasca nu cedează
Un protest al locuitorilor din cartier, în vara lui 2018, a arătat și care ar fi pericolele pentru zona Floreasca în eventualitatea definitivării proiectului One Floreasca City.
Conform unui post pe Facebook al grupului de inițiativă al cetățenilor din cartier, însă, bătălia nu e pierdută și continuă:
"Pe final de an, o scurtă informare despre bătăliile din tribunal împotriva proiectului imobiliar de la Hala Ford.
5 procese intentate, dintre care 2 pierdute și 3 aflate în continuare pe rolul Tribunalului București.
Continuă așadar procesele de suspendare a celor 3 acte administrative importante în baza cărora se desfășoară șantierul: hotărârea de consiliu prin care intra în vigoare planul de urbanism de pe Calea Floreasca nr. 159 - 165, autorizația de construire și, respectiv, acordul de mediu acordat șantierului.
Continuăm împreună pentru că doar împreună suntem mai puternici!"
ASF: Dragoș Bîlteanu, omul care mișcă One United
Chiar existența One United Properties, compania care finanțează One Floreasca City, este minată de scandaluri. Unul dintre acestea îl privește pe Dragoș Bîlteanu. Oficial, acesta nu are nici o legătură cu compania.
Conform "Monitorului Oficial", compania este deținută de Victor Căpitanu și Andrei-Liviu Diaconescu. Căpitanu și Diaconescu sunt executanți ai unui om de afaceri mult mai potent (conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară din februarie 2015), Dragoș Bîlteanu. După cum arată raportul ASF, “Smart Capital Investments SA a fost înființată în anul 2012 de către dl Diaconescu Andrei-Liviu şi Căpitanu Victor, cu participații egale în capitalul social. (...) societățile (sunt enumerate mai multe companii românești și off-shore controlate de Dragoș Bîlteanu - n.r.) și Smart Capital Investments SA sunt prezumate că acționează în mod concertat în ceea ce privește emitentul SIF Banat-Crișana (...)”.
Ce spune aici ASF, practic? Că mai multe companii deținute, prin intermediari, de către Dragoş Bîlteanu făceau jocurile la SIF Banat-Crișana și dețineau mai multe acțiuni decât pragul legal de 5%. Prin urmare, mai arată Autoritatea de Supraveghere Financiară în raportul menționat, s-a luat o decizie astfel: „În baza hotărârii adoptate în ședința din data de 27.02.2015, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis (...) să dispună măsurile necesare pentru a înregistra în evidențele sale suspendarea drepturilor de vot pentru acțiunile emise de SIF Banat Crişana ce depășesc 5% din drepturile de vot și care sunt deținute de Aris Capital SA, Torch Invest SRL, Oshia Holdings, Macelia Investments LTD, Smart Capital Investments SA și Minticlifti Management Ltd.“.
Pe scurt, Victor Căpitanu și Andrei-Liviu Diaconescu nu erau decât pioni în jocurile cu acțiuni prin care Dragoș Bîlteanu voia să preia ilegal controlul SIF Banat-Crișana. Diaconescu, pe de altă parte, era și membru în Consiliul de Administrație al SIF Muntenia, unde administrator era Gheorghe Bîlteanu, tatăl lui Dragoș Bîlteanu.
Bîlteanu, trei ani de închisoare
Bîlteanu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare la începutul acestui an. "Omul de afaceri a fost implicat într-un scandal penal cu SIF Banat Crișana. În decembrie 2014, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) emiteau mandate de arestare pentru fostul președinte Dragoș Bîlteanu și libanezul El Lakis Najib, apropiat acestuia și, de asemenea, membru în boardul SIF-ului. Acuzațiile erau de delapidare, spălare de bani și manipulare a pieței de capital. Finalmente, la începutul acestui an, instanța a pronunțat condamnări definitive de câte 3 ani cu suspendare, în condițiile recunoașterii faptelor, pentru Bîlteanu și El Lakis, în picioare rămânând numai acuzația de manipulare a pieței de capital.", potrivit Profit.
Ulterior, omul de afaceri s-a răzgândit, conform Bursa: "Totodată, chestionat de complet de ce a făcut apel în condiţiile în care aces-ta şi-a recunoscut deja vinovăţia, Dragoş Bîlteanu a spus: <păi asta o să stabilim, dacă o să rămână acord (de recunoaştere)>.
Amintim că Najib El Lakis şi DIICOT au semnat un acord de recunoaştere a faptelor, (delapidarea patrimoniului SIF Banat-Crişana, spălare de bani, şi alte trei infracţiuni de manipulare a pieţei de capital). Dragoş Bîlteanu a încheiat şi el un acord de recunoaştere a faptelor, altfel cauza s-ar fi disjuns şi s-ar fi confruntat cu circumstanţele agravante create de recunoaşterea complicelui său. Amândoi au primit aceeaşi sentinţă în dosarul pornit de DIICOT în 2014, fiind obligaţi la plata sumelor de 15.200 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Prejudiciul produs de Najib El Lakis şi Dragoş Bîlteanu s-ar fi ridicat la mai mult de 20 milioane de euro, potrivit surselor judiciare consultate de Ziarul BURSA în ianuarie 2015 (la o lună după arestarea celor doi), prin folosirea societăţii Industrialexport şi a unui număr mare de societăţi offshore."
