O tânără de 19 ani a fost ucisă de urs pe se afla pe un traseu montan. Tânăra nu a avut nicio șansă și, din păcate, a fost ucisă.
România poate ține sub control 4.000 urși, dar populația a ajuns la 8.000. 3 instituții vinovate
Imediat, au început disputele între iubitorii de natură și de animale și cei vcare cred că numărul urșilor a crescut nepermis de mult.
Citește și: Sfârșit tragic și prematur. Tânăra de 19 ani atacată de urs, găsită moartă. Animalul a fost ucis
În aceste discuții a intervenit ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a anunțat că urșii trebuie împușcați. Mircea Fechet, ministrul Mediului, a comentat cazul tinerei, în vârstă de 19 ani, ucise de urs pe traseul turistic Jepii Mici din Bucegi.
„Acum un an de zile, când am venit în minister, am înaintat un ordin care până la urmă reglementa numărul urșilor care pot fi împușcați, că ăsta e cuvântul pe care ar trebui să-l folosim pentru prevenirea unor atacuri sau pentru intervenția în cazul în cazul unor atacuri”, a spus Fechet.
Citește și: Mircea Fechet: "Este cert că avem o problemă cu populația de urși din România". Vor fi împușcați
Fechet nu a citit „Planul pentru ursul brun”
Ministrul mediului nu avea nevoie decât să citească un document din 2018 care se intitulează „PLAN NAŢIONAL din 28 iunie 2018 de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” și pe care îl găsește AICI
Din acest document, reiese că România are cu 4.000 de urși pe capacitatea sa de management. Și tot din document poate identifica instituțiile care ar trebui să se ocupe de această problemă: Ministerul Mediului, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Agenția Națională de Protecția mediului.
Documentul spune că „luând în considerare data aderării României la UE, conform evaluărilor din perioada respectivă, populaţia de urs era estimată la circa 6000 de exemplare (cifra e din 2018. Azi, e vorba de 8.000 de urși), reprezentând aproximativ 35-40% din efectivele estimate la nivelul Europei (exceptând Rusia), depăşind numărul optim estimat de urşi, de 4000 de exemplare, pe care habitatul natural îl susţine în condiţii naturale şi care ar minimaliza impactul socio-economic (Anon., 2005)”.
Doar că România are o populație de urs de 8.000 de exemplare, dublă față de capacitatea sa de management.
Dublu față de cât putem duce
În prezent, se estimează că în România există între 7500 și 8000 de urși. Între 2016 și 2021, au avut loc 154 de atacuri ale urșilor; 14 persoane au murit și alte 158 au fost rănite. Guvernul României ar dori acum să autorizeze împușcarea a 426 de urși. În septembrie 2023, Ministrul Mediului din România a propus "exportul" urșilor în alte state membre ale UE[2]. În general, populațiile unor specii protejate s-au refăcut cu mult peste nivelul de conservare, ceea ce înseamnă că ar trebui reevaluată protecția strictă prevăzută în anexa IV la Directiva privind habitatele. În schimb, pentru alte specii, tendința este negativă. În consecință, în urma reevaluării, statutul de protecție al acestora ar trebui să fie îmbunătățit”, potrivit unei interpelări din Parlamentul European.
Urșii cresc cu 200 exemplare pe an
Populația de urs se estimează că a crescut, în doar 8 ani cu 1.500 - 200 de exemplare, mult peste capacitatea României de a avea grijăd e ei.
„Mărimea populaţiei de urs brun din România este estimată la nivelul anului 2016 ca fiind cuprinsă în intervalul 6050-6640 de exemplare, conform studiului finanţat de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului "Studiu privind estimarea populaJiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx şi Felis silvestris) în vederea menJinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016-2017", se arată în Planul din care am citat mia sus.
Documentul avertizează asupra faptului că există pericolul ca unii urși să „degenereze” pentru că nu sunn monirtorizați.
„S-a constatat existenţa unei singure populaţii cu o diversitate genetică ridicată de-a lungul Carpaţiilor din România, rezultat confirmat prin analiza bayesiană. În schimb, structura de familie a urşilor habituaţi reprezintă o ameninţare asupra echilibrului său genetic, pe termen lung existând pericolul apariţiei de exemplare degenerate, ca urmare a consangvinizărilor repetate posibile (Cotovelea 2014).”
Se știa foarte clar care sunt zonele cu probleme
„După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în zona centrală şi nord-estică a Carpaţilor, în judeţele Covasna, Braşov, Harghita, Bistriţa, Buzău, Mureş şi Neamţ. La nivel local, cea mai mare densitate de urşi a fost înregistrată în zona Braşov-Valea Prahovei, în masivele Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare şi Munţii Baiului, unde densitatea de urşi este cuprinsă între 50-60 exemplare/10.000 ha de habitat. Aici sunt incluşi şi urşii habituaţi, care intră pe domeniul public (Jurj., 2016)”.
Documentul identifică foarte clar cine e responsabil cu monitorizarea urșilor: „măsurarea urmelor şi evitarea dublei înregistrări prin eliminarea de la numărare a urmelor cu dimensiuni egale (toleranţa de - ICAS / ANPM / Minister mediu”, spune același document.
S-a decis și ce trebuie să se facă pentru avertizarea populației.
„Se vor realiza ghiduri de bune practici cu recomandări privind utilizarea teritoriului în zonele frecventate de urşi, astfel încât aceştia să nu fie afectaţi de dezvoltarea intravilanului. Identificarea unor măsuri compensatorii pentru proprietarii de terenuri din aceste zone, cărora li se impun măsuri de limitare a utilizării terenurilor respective
Monitorizarea permanentă a populaţiei de urs brun în România se bazează pe determinarea trendului populaţiei şi estimarea anuală a numărului de urşi la nivel judeţean şi naţional, realizată cu date colectate de pe fondurile cinegetice prin următoarele metode:
1. în perioda de primăvară:
a) Protocol de evaluare a numărului de urşi prin observaţii directe şi cu ajutorul camerelor cu senzori de mişcare în zonele de mişcare/trecere şi în punctele de hrănire.
Datorită procesului continuu de restrângere a habitatului natural al speciei urs brun în România, există la nivel naţional zone cu densităţi ridicate de urşi, care reprezintă un risc ridicat de pierderi, atât pentru oameni cât şi pentru specie (indivizi din populaţia de urs)”, se arată în Planul pentru conservarea ursuluui bruin din 2018, spune Planul mai sus menționat.
„Pericolul” pentru populație reprezentat de populația urșilor care a scăpat de sub controlat se știa. S-au luat măsuri dar numai pe hârtie. Se cunoșteau și instituțiile ce trebuaiau să le pună în practică. Din păcate, nu s-a făcut nimic. o tânără de 19 a murit ucisă de urs.
