Irimia Raluca Mihaela , o antreprenoare de 45 de ani din Iași, a găsit rețeta perfectă a afacerilor: vânzarea de hrană pentru animale pentru maidanezii din adăposturile ASPA.
Și-a instalat sediul SRL-ului pe care-l deține, Alpra Contractor, în satul Cozieni din comuna Găneasa, situat în jurul Bucureștiului.
Citește și: Lovitură pentru Biden: FBI percheziționează casa președintelui american. Care este motivul
Neinspirații ei asociați au decis să se retragă din această societate fix în 2021 anul boomului incredibil al afacerii: Turliu Cristina-Alexandra din București, 34 de ani și Scumpu Răzvan George, 30 de ani, din Suhaia Teleorman.
Irimia Raluca mai are două SRL-uri. Nici una din aceste afaceri localizate la Iași fie că e consultanță de afaceri, comerț cu flori sau organizator de nunți, nu are nimic din succesul înregistrat din vânzarea de hrană pentru adăposturile ASPA.
Citește și: Cel mai mare handbalist român moare, singur, la capătul lumii. I-a cerut lui Ceaușescu să plece
Hrană pentru câinii maidanezi ai ASPA, profit de 1700%
Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) care se află zilele acestea în centrul unui scandal de proporții după ce o haită de câini fără stăpân au ucis-o pe Ana Oros în timp ce alerga în jurul Lacului Morii, se află în directa subordonare a Dianei Pungă, fosta șefă de cabinet a lui Nicușor Dan, și o apropiată a acestuia căreia acesta i-a delegat spre coordonare jumătate din Primăria Capitalei.
La nivelul ASPA, cel mai puternic om a ajuns Trănescu Cătălina, o fostă jurnalistă de la OTV ul lui Dan Diaconescu, de unde avea de recuperat 8300 de lei. După experiența din mass-media, fost jurnalistă s-a convertit în iubitoare de câini ajungând în funcții de conducere la ASPA.
Conform unor surse din ASPA, Pungă și Trănescu conduc această instituție peste capul directoarei generale, Georgiana Preda, devenită un om de paie pe care cele două doresc să o transform în țap ispășitor pentru tragedia de la Lacul Morii.
Conform acelorași surse, Trănescu Cătălina a fost angajată cu carte de muncă, în perioada 2019-2020, al companiei Alpra Contractor SRL.
"Nu știu să vă răspund cum a fost angajată (n.r. doamna Trănescu la Alpra Contractor SRL). Pe acea vreme eu nu eram în firmă. Am cumpărat această societate ulterior. Nici nu știam că a fost angajată , am aflat de curând", a declarat pentru Newsweek România doamna Irimia Mihaela.
Lipsă la CV
Din cv-ul acesteia depus la ASPA lipsește tocmai capitolul în care a fost angajată la SRL ul ce a devenit furnizorul oficial de hrană pentru animale al ASPA al cărei director general adjunct este acum.
De la acest SRL, Trănescu a fost detașată la ASPA, când încă putea fi făcute delegări de la companiile private la instituțiile de stat. Ulterior când această facilitate a fost eliminată de guvern, Trănescu a fost detașată la Direcția de Protecție a Animalelor din Consiliul Județean Ilfov, condusă de o altă fostă jurnalistă Hilde Tudora, pentru ca, în final, să aterizeze din nou la ASPA de data aceasta pe o poziție de vicepreședinte/director general adjunct fiind și purtător de cuvânt al instituției.
Hilde Tudora este și o militantă pentru drepturile animalelor având o pagină de socializare Mișcarea Dreptate pentru Animale.
Conform denunțului depus chiar de Nicușor Dan la DNA în vara lui 20222 privind activitatea ASPA , Alpra Contractor SRL a încheiat în octombrie 2021 prin negociere fără publicare a unui anunț prealabil un acord cadru de furnizare de hrană pentru câinii cazați în adăposturile ASPA.
Lipsă de transparență în atribuirea contractelor
Alpra Contractor SRL fusese încadrată de subordonații lui Nicușor Dan la capitolul „lipsă de transparență în atribuirea contractelor de achiziții publice și superficialitate și formalism în întocmirea documentației aferente procedurilor de atribuire a contractelor”.
Alpra Contractor SRL a avut în 2021 o cifră de afaceri de 1,7 milioane lei și un profit de 1,3 milioane lei, ceea ce arată că este extrem de profitabil să vinzi hrană pentru animalele din adăposturilor aflate în subordinea Capitalei.
În 2020 avusese o cifră de afaceri la jumătate, 875.000 lei, și un profit minuscul de doar 71.000 lei.
„Am câștigat (n.r. cu ASPA) un acord cadru prin licitație electronică și două contracte câștigate prin negociere directă la care au fost invitați mulți participanți. Asta deoarece mai multe licitații au fost anulate. S-a schimbat caietul de sarcini pentru a ajuta anumiți furnizori , iar, la un moment dat , am decis să nu mai particip. Caietele de sarcini au fost modificate în special pentru a favoriza anumiți furnizori care nu se ridicau la calitatea produselor pe care le-am livrat noi”, susține Irimia Mihaela.
Ea susțină că nu a fost favorizată de fosta angajată a companiei sale, dimpotrivă: „Nu ne-a favorizat niciodată (n.r. Trănescu Cătălina). Dimpotrivă. Din momentul în care a ajuns la conducere , au ajuns să fie schimbate caietele de sarcini„.
Trănescu Cătălina are un apartament de 48 metri pătrați achiziționat în 2020 și o casă de locuit în Vâlcea cumpărată anul trecut. Conduce un BMW vechi de . Are două credite la bănci de 500.000 lei pe care trebuie să le plătească dintr-un salariu de 6200 lei.
Pe rolul instanțelor de judecată se află un proces între ASPA și Trănescu Cătălina pentru acordarea unor drepturi salariale restante aferente perioadei de dinainte de 2019.
Trănescu pare la fel de modestă ca prietena acesteia Diana Pungă, fantomaticul administrator al Bucureștiului, care are un are un apartament pe numele ei, conduce o mașină de mic litraj, Kia Picanto din 2006, are un cont bancar de 57.000 lei și trăiește dintr-un salariu anual de 135.000 lei.
Nu răspund la întrebări
Nici conducerea ASPA, nici Trănescu Cătălina, nici Diana Pungă, nici Georgiana Preda nu au răspuns întrebărilor Newsweek România legate de conflictul de interese în care se află un executiv al ASPA, conflict care creionează imaginea unei instituții incapabile să rezolve problema câinilor fără stăpân dar care tranformă gestionarea acestor animale într-o afacere pentru o mână restrânsă de inițiați.
Biroul de presă al PMB ne-a răspuns doar că cererea noastră a primit număr de înregistrare.
Document intern care arată că Nicușor Dan știa de neregulile de la ASPA
La aproape două săptămâni de la tragedia de pe Lacul Morii, Nicușor Dan a organizat o conferință de presă în care a încercat să disipe responsabilitatea tragediei și către alte instituții decât cele din subordinea sa, să își scuze angajații din subordine, să mulțumească ONG urilor care se ocupă de protecția animalelor și să creeze certitudinea că nu știa de problemele grave de la ASPA.
Mai mult primarul Capitalei a insistat cel mai mult pe faptul că incidentul tragic de acum 11 zile ar fi fost cauzat nu de haite de câini fără stăpân ci mai degrabă de câini ai căror stăpâni le-ar fi dat drumul din curți.
El a insistat că fosta angajată a PMB a fost ucisă pe un teren privat probabil știind că răspundere penală pentru o astfel de tragedie dacă se petrece pe un teren public este a primarului general, a city managerului Bucureștiului și a ASPA.
Un document intern din ianuarie 2022 realizat de subordonații lui Nicușor Dan consultat de Newsweek România arată că acesta a fost informat despre toate neregulile grave de la ASPA de la numărul extrem de mic al celor care prind efectiv câinii vagabonzi pînă la faptul că aceștia nu au făcute injecțiile antirabice și nici nu au echipamente adecvate.
“Conform Schemei de încadrare a personalului ASPA valabilă la data de 27.12.2021, la nivelul Serviciului pentru Gestionarea Cîinilor Fără Stăpân sunt ocupate 11 posturi iar alte 3 posturi de șofer sunt vacante. De asemenea, la nivelul Biroului de Intervenții sunt ocupate 7 posturi, iar alte 3 posturi de muncitor necalificat sunt vacante (..) Resursele umane fololsite în activitatea de prindere a câinilor fără stăpân nu au o coordonare unitară, echipajele de capturări având subordonări diferite. Se impune o analiză cu privire la reiorganizarea celor două compartimente funcționale (Serviciul Gestionarea Câinilor fără Stăpân și Biroul Intervenții) în sensul mutării salariaților cu posturi cu tot într-un singur compartiment, cu subordonare unică”, se arată în documentul ajuns pe masa lui Nicușor Dan încă de acum un an de zile după incidentul care a avut-o protagonistă tot pe Ana Oros, tot pe Lacul Morii unde fusese mutilată de către o haită de câini vagabonzi.
Cu alte cuvinte, desi sunt extrem de puțini oameni care prind efectiv câinii fără stăpîn aceștia sunt organizați în două compartimente cu subordonări diferite. Chiar Nicușor Dan a recunoscut că în total sunt doar 14 angajați ai ASPA care se ocupă de prinderea efectivă câinilor fără stăpân din cei 100 cât are ASPA în acest moment. Bugetul anual al instituției este de 17 milioane de lei.
Mai grav este faptul că puținilor hingheri ai ASPA li s-a ordonat să-și reducă numărul de animale fără stăpân iar câinii care totuși ajungeau în adăposturi nu au mai fost eutanasiați din 2020.
Hingherii care, desi prestează cea mai grea și mai periculoasă muncă din ASPA, nici nu dispunde injecții antirabice și nu au echipamente adecvate: “La nivelul ASPA nu există o evidență cu data efectuării vacinării antirabice a salariaților care participă care participă la acțiunile de capturare a manipulării câinilor. Conform explicațiilor furnizate de reprezentanții ASPA, ultima vaccinare antirabică a fost efectuată în luna iulie 2019, fără a fi prezentate documente în acest sens. La nivelul ASPA nu există elaborat un act normative propriu de acordare a echipamentului individual de protecție (EIP). În lipsa elaborării unui astfel de act normativ în care să se prevadă periodicitatea la care se acordă acest echipament, funcțiile/categoriile de salariați care beneficiază de acest echipament, conducerea ASPA a acordat echipament de protecție tuturor salariaților, inclusive personalului TESA care nu are nici o legătură cu activitatea de capturare, transport și îngrijire a câinilor. Conform legislației în vigoare, acordarea echipamentului individual de protecție trebuie să corespundă condițiilor de muncă existente și factorilor de risc la care salariații sunt expuși”.
