Ea a făcut parte din echipa medicală care, în 27 februarie 2020, a preluat primul pacient din România confirmat cu SARS-CoV-2.
„Am fost privilegiată să fiu prima persoană vaccinată din România. Este începutul sfârșitului pandemiei”, declara atunci Mihaela Anghel, recomandându-le românilor să se vaccineze.
În acea zi, au fost vaccinate 960 de cadre medicale de la spitalele de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva COVID-19, menționându-se că persoanele vaccinate nu au înregistrat efecte adverse.
România primise, în 25 decembrie, primele 10.000 de doze de vaccin Pfizer, iar medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, își exprimase speranța că în șase luni va putea fi imunizată întreaga populație din România.
Un an mai târziu, doar 7,4 milioane de români sunt vaccinați cu schema completă, fiind administrate, în total, peste 14,8 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.
Acum, vaccinul preferat de cei mai mulți români este Johnson&Johnson, fiind monodoză, iar peste 1,5 milioane de români vaccinați cu schema completă și-au făcut și doza a treia.
România a început vaccinarea cu Moderna din 4 februarie, AstraZeneca – din 15 februarie, iar Johnson&Johnson – din 4 mai. Doza a treia a început să fie administrată din 28 septembrie.
Campania de vaccinare nu s-a bucurat de succesul scontat: a fost marcată de scandalurile cu „specialii” care au sărit peste rând, declarațiile nefericite ale președintelui Iohannis și premierului Cîțu privind „învingerea pandemiei”, apoi de respingerea certificatului verde în Senat, dar și a conspirațiilor vânturate în spațiul public chiar de la tribuna Parlamentului, prin aleșii AUR.
Peste 56.000 de români au murit după infectarea cu COVID-19, în cele patru valuri succesive. Acum, România se află în prag de valul cinci și se pregătește de impactul cu cea mai nouă mutație COVID-19 – Omicron.
Vaccinările nu cresc semnificativ, iar noua coaliție PSD-PNL-UDMR și-a propus ca 10 milioane de români să se vaccineze până în februarie 2022.
Ceaușescu ordonă să se tragă
17 decembrie 1989: Revoluția Română la Timișoara: la ordinele lui Nicolae Ceaușescu, se trage în manifestanți.
Tab-urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere. În câteva ore au fost împuşcaţi mai mult de 300 de oameni.
Din ordinul Elenei Ceauşescu, 43 din cele 58 de cadavre aflate la morgă sunt trimise cu un camion frigorific la Bucureşti. Aici vor fi incinerate, iar cenuşa aruncată într-un canal.
Fiscalizarea ferestrelor
31 decembrie 1695: În Anglia regelui William al III-lea se introduce impozitul pe ferestre, pe care populația învață repede cum să-l ocolească: se zidesc ferestrele cu cărămizi. De precizat că Fiscul ia în calcul pentru plată numai geamurile dinspre stradă.
Autoritățile au pornit de la un calcul simplu când au hotărât aplicarea taxei: cu cât este o locuință mai mare deci are mai multe ferestre, cu atât locatarul este mai bogat și va plăti un impozit mai mare.
Proprietarii se vor adapta, folosind la maximum curțile interioare și grădinile. Taxa a fost abrogată în 1851.
Ultima mină de cărbune
18 decembrie 2015: „Kellingley Colliery”, ultima mină de cărbune în subteran din Marea Britanie, se închide după 50 de ani de activitate, 450 de angajați fiind concediați.
Foștii mineri au primit salarii compensatorii pentru 12 săptămâni. În medie, un miner câștiga circa 40.000 de lire pe an.
La momentul închiderii, industria mineritului devenise neprofitabilă, mai ales datorită importurilor ieftine din Rusia și Columbia, dar și datorită prăbușirii cererii interne.
